3 definiții pentru spăsitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
spăsitor, ~oare [At: PSALT. HUR. 50v/26 / V: ~ăși~ / Pl: ~i, ~oare / E: spăsi + -tor] (Înv; Bis) 1-2 a, sm Mântuitor. 3 sm (Art.; adesea ca nume propriu) Epitet dat lui Iisus Hristos.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SPĂSITÓR adj. v. ispășitor, izbăvitor, mântuitor, salvator.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spăsitor adj. v. ISPĂȘITOR. IZBĂVITOR. MÎNTUITOR. SALVATOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: spăsitor
spăsitor adjectiv
| adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)