opțiuni
  • info

8 definiții pentru sprâncenuță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPRÂNCENÚȚĂ, sprâncenuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui sprânceană [Var.: sprincenúță s. f.] – Sprânceană + suf. -uță.

SPRÂNCENÚȚĂ, sprâncenuțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui sprânceană [Var.: sprincenúță s. f.] – Sprânceană + suf. -uță.

sprâncenuță sf [At: NEGRUZZI, S. I, 228 / V: rin~ / E: sprânceană + -uță] 1-2 (Șhp) Sprânceană (1) (mică) Si: (reg) sprâncenea (1-2), sprâncenușă (1-2).

SPRINCENÚȚĂ s. f. v. sprâncenuță.

SPRINCENÚȚĂ s. f. v. sprâncenuță.

sprincenuță sf vz sprâncenuță

SPRINCENÚȚĂ s. f. v. sprîncenuță.

SPRÎNCENÚȚĂ, sprîncenuțe, s. f. Diminutiv al lui sprînceană. – Variantă: sprincenuță (NEGRUZZI, S. I 228) s. f.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sprâncenúță s. f., g.-d. art. sprâncenúței; pl. sprâncenúțe

sprâncenúță s. f., g.-d. art. sprâncenúței; pl. sprâncenúțe

Intrare: sprâncenuță
sprâncenuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sprâncenuță
  • sprâncenuța
plural
  • sprâncenuțe
  • sprâncenuțele
genitiv-dativ singular
  • sprâncenuțe
  • sprâncenuței
plural
  • sprâncenuțe
  • sprâncenuțelor
vocativ singular —
plural —
sprincenuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sprincenuță
  • sprincenuța
plural
  • sprincenuțe
  • sprincenuțele
genitiv-dativ singular
  • sprincenuțe
  • sprincenuței
plural
  • sprincenuțe
  • sprincenuțelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sprâncenuță, sprâncenuțesubstantiv feminin

  • 1. rar Diminutiv al lui sprânceană DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Sprânceană + sufix -uță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.