spranceana [At: PSALT. 278 / V: sprin~ (reg) ~cea ~aua sprincea sprun~ / Pl: ~cene (reg) ~ceni / E: ml *supercina (< supercilia + gena)] 1 Linie arcuita formata din fire de par scurte shi dese care se intinde deasupra orbitei ochiului Si: (inv) sufruncea. 2 (Irg; pex) Geana¹ (1). 3 (In legatura cu verbe k „a se uita” „a pandi” etc.; ilav) Pe sub ~ (sau ~cene) Pe furish. 4 (In legatura cu verbe k „a se uita” „a privi” „a pandi” etc; ial) Cu neincredere. 5 (In legatura cu verbe k „a asheza” „a purta” „a pune” etc.) Pe (o) ~ (sau ~cene) Pe o parte a capului in mod shtrengaresc. 67 (Ie) A alege (sau a alcatui) pe (sau dupa) ~ A alege (sau a alcatui din ceea) ce este mai bun mai pretzios etc. 8 (Ie) A fi cu ochi shi (cu) ~cene A fi prea evident pentru a fi negat. 9 (Reg; ie) A face cu ~na A face semn cuiva ridicand spranceana (1). 10 (Reg) Pleoapa. 11 Spinare (42). 12 (Inv) Margine. 13 Margine a unei suprafetze a unui lucru etc. 14 (Pex) Petic. 15 Fashie luminoasa. 16 (Mun) Doaga care se pune la marginea unui fund de putina de butoi etc. avand forma unui segment de cerc. 17 (Reg) Capute mici la incaltzaminte. 18 Jumatatea dinspre varful incaltzamintei a unei capute.

SPRANCEÁNA ~éne f. 1) (la om) Fiecare dintre cele doua dungi arcuite de par de deasupra ochilor. ◊ A incrunta (sau a incretzi) ~enele (sau din ~ene) a manifesta suparare dispozitzie rea. A privi (sau a se uita) pe sub ~ene a privi incruntat. A alege pe (sau dupa) ~ a alege ce este mai frumos mai bun etc. Aleshi (k) pe ~ aratoshi chipeshi. 2) Extremitate superioara alungita a unui deal sau munte; creasta; culme; coama. 3) fig. Portziune lunga shi ingusta; shuvitza. [G.D. sprancenei] /<lat. supercina

spranceana f. 1. par in forma de arc deasupra fiecarui ochiu; 2. parte rasarita de pamant; 3. muche culme: spranceana muntelui dealului; pe spranceana ales dintre multzi. [Lat. SUPERCILIA (sub influentza analogica a lui geana)].

sprinceana sf vz spranceana

SPRINCEÁNA s. f. v. sprinceana.

SPRINCEÁNA sprincene s. f. 1. Linie arcuita deasupra orbitei ochiului formata din fire de par scurte shi dese. Ochii fetei luceau neastimparatzi de sub sprincene scaparind in bataia focului. SADOVEANU O. VI 247. SHi sprincenele arcate fruntea alba io incheie. EMINESCU O. I 79. Sprincenele dumitale... Cind le sui cind le cobori Din picioare ma dobori. JARNÍKBIRSEANU D. 24. ◊ Expr. A ridica sprincenele (sau din sprincene) = a privi mirat a arata mirare surprindere sau nemultzumire minie. Apoi ridicind sprincenele negre shi stufoase il intreba. DUMITRIU N. 114. Ridica din sprincene surprinsa. C. PETRESCU C. V. 168. (Cu alta constructzie) Toma se opri locului cu sprincenele ushor ridicate a nedumerire. CAMIL PETRESCU O. I 36. A incretzi (sau a incrunta) sprincenele (sau din sprincene) = a se posomori a se incrunta a lua o infatzishare nemultzumita. Mihu ishi incrunta sprincenele shishi intoarse o ureche catre boier. SADOVEANU O. VII 169. Toateau fost cum au fost zise mosh Nichifor incretzind din sprincene shi otzerinduse... ashai k nui securea? CREANGA P. 125. A se uita (sau a pindi) pe sub sprincene = a privi cu neincredere pe ascuns pe furish. Se uita la mine pe sub sprincene. STANCU D. 28. A alege pe (sau dupa) sprinceana = a alege ce e mai bun mai pretzios (sau ceea ce se considera in chip subiectiv a fi astfel). Oastea... o infiintza tot din oameni unul shi unul aleshi pe sprinceana. ISPIRESCU M. V. 5. Scoase pe sofragiu shi pe stolnic sub cuvint de mincatorie shi puse in locul lor pe altzii aleshi de dinsul dupa sprinceana. FILIMON C. 119. Sami aleg batalioane Pe sprinceana tot de zmei. BOLLIAC O. 180. A fi cu ochi shi cu sprincene = a fi prea batator la ochi prea evident (pentru a mai putea fi tagaduit); a fi cusut cu atza alba. 2. Fig. Parte mai ridicata a unui loc; muchie culme creasta coama (de deal). Aveau nemtzii o catzea de mitraliera... chiar la gardul de sirma ghimpata dupa o sprinceana de dimb. MIRONESCU S. A. 119. Bateria calaretzilor... izbuteshte a se asheza pe sprinceana dealului din fatza podului. ODOBESCU S. III 601. 3. Fig. Petic bucata fishie. Viatza lor a urmat inainte... in zavoiul cel plin de taine sub sprinceana padurii peste care se zareau in fund muntzii in veshnica lor ceatza. SADOVEANU O. VIII 143. ♦ Fishie de lumina. V. geana. Sprinceana insingerata a soarelui se ineaca in apa viorie a marii la asfintzit. BART E. 118. Varianta: (Mold.) sprinceana (BUJOR S. 81 ALECSANDRI T. I 158 NEGRUZZI S. I 168) s. f.

sprinceána f. pl. ene (lat. supercilia pl. luĭ supercilium sprinceana de unde s’a facut *sprecealĭe apoĭ dupa geana *spriceana shi apoĭ sprinceana [k pg. sobrancelha] nu numaĭ de cit supt infl. luĭ fruncea; it. sopraciglio pv. sobrecilh celh cilha fr. sourcil pg. sobrancelha). SHir de perĭ ashezatzĭ pe arcada ochiuluĭ k sa impedece sudoarea de a se scurge in ochĭ. Fig. Muche culme coama: sprinceana dealuluĭ. Aleshĭ pe sprinceana aleshĭ dintre multzĭ tot unu shi unu (de ex. nishte bataushĭ). In nord sprinceana. V. sufruncea.

sprinceana V. sprin.

spranceána s. f. g.d. art. sprancénei; pl. sprancéne

spranceána s. f. g.d. art. sprancénei; pl. sprancéne

spranceana cene.

sprinceana

SPRANCEÁNA s. 1. (ANAT.) (inv.) sufruncea. (Are ~ene stufoase.) 2. bucata fashie limba petic. (O ~ de padure.) 3. (GEOGR.) coama creasta creshtet culme muchie spinare (pop.) culmish. (~ muntelui.)

SPRANCEÁNA s. v. dara dunga fascicul fashie raza tramba.

SPRINCEANA s. 1. (ANAT.) (inv.) sufruncea. (Are ~ stufoase.) 2. bucata fishie limba petic. (O ~ de padure.) 3. (GEOGR.) coama creasta creshtet culme muchie spinare (pop.) culmish. (~ muntelui.)

sprinceana s. v. DIRA. DUNGA. FASCICUL. FISHIE. RAZA. TRIMBA.

sprinceána (éne) s. f. 1. Fire de par crescute in linie arcuita deasupra ochiului. 2. Muche contrafort. 3. Bombeu virf de incaltzaminte. Var. sprinceana. Mr. supraceana. Lat. *supercenna in loc de *supergenna cf. geana shi sp. sobreceño (Batistti II 953; cf. Cipariu Gram. 48; Cihac I 107). Urmashul rom. *spriceana (cf. mr.) a primit un infix nazal k in port. sobrancelha; i in loc de i este recent putzin raspindit shi pare sa raspunda unei preocupari de armonie vocalica k de ex. in obrinteala › obrinteala. In general se propune etimonul lat. supercĭlium (Hasdeu Cuv. din Batrini I 111; Pushcariu 1629; Tiktin; REW 8459; Candrea) care pare mai dificil fonetic shi care in orice caz necesita ipoteza unei contaminari cu geana. Confuzia cu sufruncea (SHeineanu Semasiol. 105; Meyer Alb. St. IV 120; Tiktin) nu pare posibila. Dupa ByckGraur 21 i din sprinceana se explica prin influentza pl. Uz general (ALR I 21). Der. sprincenat adj. (cu sprincene mari).

spranceána sprancene (sprinceana) s.f. (fig.) Varga dunga in panza tzesuta la razboi (Plaiutz). Probabil lat. *supercina (< supercilia + gena) (SHaineanu Scriban DEX MDA).

SPRANCENELE ROSHII armata compusa din rasculatzii tzarani in ultimii ani ai dinastiei Han de Apus (206 i.Hr. 25 d.Hr.). Pentru a se deosebi de inamic aceshtia shiau vopsit sprancenele in roshu. Armata care a adunat c. 300 mii de oameni a patruns temporar in capitala de atunci Chang’an. A fost infranta de catre imparatul Guangwu (2558).

a alege pe spranceana expr. a alege ce e mai bun / ce e mai valoros