opțiuni
  • info

11 definiții pentru spițerie

din care

Explicative DEX

SPIȚERÍE, spițerii, s. f. (Pop.) 1. Farmacie. ♦ (La pl.) Medicamente. 2. Știința farmaciei; profesia farmacistului. – Din ngr. spetsaría.

spițerie sf [At: (a.1772) URICARIUL, XXI, 362 / V: (pop) ~țăr~, (înv) ~ție~, spețiar~, speț~, speție~, (reg) spețar~, ~țar~ / Pl: ~ii / E: ngr σπετσερία] 1 (Îvp) Farmacie (1). 2 (Reg; îe) A vinde ca la ~țăr~ A vinde foarte scump. 3 (Reg; îae) A vinde fără tocmeală. 4 (Îrg; mpl) Medicamente. 5 (Îrg) Știința farmaciei. 6 (Îrg) Profesiunea farmacistului. 7 (Îrg) Băcănie (2). 8 (Mpl) Mirodenii.

SPIȚERÍE, spițerii, s. f. (Pop.) 1. Farmacie. ♦ (La pl.) Medicamente. 2. Știința farmaciei; profesiunea farmacistului. – Din ngr. spetsaría.

SPIȚERÍE, spițerii, s. f. (Învechit și popular) 1. Farmacie. Hai, scrie ceva pe rețetă, s-o trimet pe Ștefan la spițerie. HOGAȘ, H. 24. Pe vremea aceea nu era spițerie în Tîrgul-Neamțului. CREANGĂ, P. 112. Subofițerul se tîrîisă pînă la spițerie. RUSSO, S. 30. ♦ (La pl.) Medicamente, droguri. Spițeriile, stricîndu-i sănătatea, înghițeau puținii bani ce cîștiga, pentru că de multe ori îi lipsea pîne, iar medicamente niciodată. NEGRUZZI, S. I 207. 2. Știința farmaciei; profesiunea farmacistului. Își cunosc ăștia meseria cum mă pricep eu la spițerie! CAMIL PETRESCU, O. II 530. – Variantă: (regional) șpițeríe (ȘEZ. I 172) s. f.

spițerie f. farmacie.

spițeríe f. (ngr. spetziario, d. it. spezieria; fr. épicerie; germ. spezerei). Farmacie.

ȘPIȚERÍE s. f. v. spițerie.

Ortografice DOOM

spițeríe (înv., pop.) s. f., art. spițería, g.-d. art. spițeríei; pl. spițeríi, art. spițeríile

spițeríe s. f., art. spițería, g.-d. art. spițeríei; pl. spițeríi, art. spițeríile

Relaționale

SPIȚERÍE s. v. aromat, băcănie, condiment, doctorie, farmacie, ingredient, leac, medicament, mirodenie, remediu.

spițerie s. v. AROMAT. BĂCĂNIE. CONDIMENT. DOCTORIE. FARMACIE. INGREDIENT. LEAC. MEDICAMENT. MIRODENIE. REMEDIU.

Intrare: spițerie
spițerie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spițerie
  • spițeria
plural
  • spițerii
  • spițeriile
genitiv-dativ singular
  • spițerii
  • spițeriei
plural
  • spițerii
  • spițeriilor
vocativ singular —
plural —
șpițerie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpițerie
  • șpițeria
plural
  • șpițerii
  • șpițeriile
genitiv-dativ singular
  • șpițerii
  • șpițeriei
plural
  • șpițerii
  • șpițeriilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spițerie, spițeriisubstantiv feminin

popular
  • 1. Farmacie. DEX '09 DEX '98 DLRLC Șăineanu, ed. VI Scriban
    sinonime: farmacie
    • format_quote Hai, scrie ceva pe rețetă, s-o trimet pe Ștefan la spițerie. HOGAȘ, H. 24. DLRLC
    • format_quote Pe vremea aceea nu era spițerie în Tîrgul-Neamțului. CREANGĂ, P. 112. DLRLC
    • format_quote Subofițerul se tîrîisă pînă la spițerie. RUSSO, S. 30. DLRLC
    • 1.1. (la) plural Medicamente, droguri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Spițeriile, stricîndu-i sănătatea, înghițeau puținii bani ce cîștiga, pentru că de multe ori îi lipsea pîne, iar medicamente niciodată. NEGRUZZI, S. I 207. DLRLC
  • 2. (numai) singular Știința farmaciei; profesia farmacistului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Își cunosc ăștia meseria cum mă pricep eu la spițerie! CAMIL PETRESCU, O. II 530. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.