SPIÓN OÁNA spioni oane s. m. s. f. I. S. m. shi f. 1. Persoana insarcinata sa culeaga clandestin informatzii secrete privitoare la un stat shi sa le transmita altui stat; iscoada. 2. Persoana care pandeshte observa pe altzii (pentru a furniza cuiva informatzii). II. S. m. Lama de otzel cu o grosime variabila folosita la determinarea shi la verificarea jocului sau a distantzei dintre suprafetzele a doua piese asamblate. [Pr.: spion] Din germ. Spion it. spione. Cf. fr. espion.

sipion s vz spion

spion ~oana [At: PRAVILA (1788) 28/15 / P: spion / V: (pop) shp~ (reg) sip~ sm is~ / Pl: ~i ~oane / E: it spione fr espion ger Spion] 1 smf Persoana care strange pe ascuns secrete de natura militara politica etc. ale unui stat ale unei organizatzii cu scopul de a le transmite altui stat altei organizatzii etc. Si: (inv) iscoada limba privitor (reg) verbuncash (tcm) cearshit. 2 smf (Pex) Persoana care observa pe altzii pe ascuns pentru a furniza cuiva informatzii. 3 smf (Is) Ochi (sau privire) de ~ Privire patrunzatoare. 4 smf (Fam; if shp~) Om shiret³. 5 sm (Inv; pex; la jocul de shah) Nebun. 6 sm (Teh; pex) Lama de otzel cu o grosime bine determinta care serveshte la verificarea dimensiunilor a formei sau a pozitziei relative a pieselor asociate din ansambluri sau subansambluri Vz lera. 7 sm (Reg; pex) Fir cu plumb. 8 sm (Rar; pex) Vizor de usha.

SPIÓN OÁNA spioni oane subst. I. S. m. shi f. 1. Persoana insarcinata sa culeaga clandestin informatzii secrete privitoare la un stat shi sa le transmita altui stat; iscoada. 2. Persoana care pandeshte observa pe altzii (pentru a furniza cuiva informatzii). II. S. m. Lama de otzel cu o grosime variabila folosita la determinarea shi la verificarea jocului sau a distantzei dintre suprafetzele a doua piese asamblate. [Pr.: spion] Din germ. Spion it. spione. Cf. fr. espion.

SPIÓN SPIOÁNA spioni spioane s. m. shi f. 1. Persoana care urmareshte shi se straduieshte sa afle secrete de natura militara politica economica etc. ale unui stat pentru a le transmite altui stat de obicei dushman de care este angajata shi platita. Gazetele interventzioniste injurau puterile centrale vedeau pretutindeni spioni shi tradatori in serviciul acestora. PAS Z. II 170. Se shoptea k ar fi spion austriac. BART E. 365. 2. Persoana care pindeshte iscodeshte shi cauta sa afle ce spune ce tace sau ce intentzioneaza sa faca cineva (pentru a informa pe altul de care de obicei este angajata in acest scop). Ofitzerul de jandarmi avea spioni destui la ateliere putea fi informat. VORNIC P. 215. Asha? Care vrea sa zica... eshti spion dta? Apoi ashteapta... dacai asha satzi dau o rafuiala ispravniceasca pe spinare. ALECSANDRI T. I 217. Varianta: shpión shpioána (DUMITRIU N. 179 SADOVEANU P. M. 292 CONTEMPORANUL III 573) s. m. shi f.

SHPIÓN OÁNA s. m. shi f. v. spion.

SPIÓN OÁNA s.m. shi f. 1. Cel care face spionaj pentru un stat intrun alt stat. 2. Cel care pandeshte observa pe altzii pentru a furniza cuiva informatzii; iscoada. // s.m. Oglinda oblica instalata in fatza unei ferestre sau lentila mica introdusa intro usha prin care se poate vedea in afara fara a fi vazut. [Pron. spion spioana var. shpion oana s.m.f. / < it. spione cf. fr. espion].

SHPIÓN OÁNA s.m. shi f. v. spion.

SPIÓN OÁNA I. s. m. f. 1. cel care face spionaj pentru un stat intrun alt stat. 2. cel care pandeshte observa pe altzii pentru a furniza cuiva informatzii. II. s. m. 1. oglinda oblica in fatza unei ferestre sau lentila mica intro usha prin care se poate vedea in afara fara a fi vazut. 2. (tehn.) calibru pentru determinarea shi verificarea jocurilor dintre doua piese asamblate. 3. particula nucleara cu masa apropiata de cea a pionului (2) dar avand spin. (< germ. Spion it. spione dupa fr. espion /II 3/ engl. s/pinning/ + pion)

SPIÓN ~oána (~óni ~oáne) m. shi f. Persoana care face spionaj. [Sil. spion] /<it. spione germ. Spion fr. espion

spion m. cel ce spioneaza.

*spión m. (fr. espion d. it. spione d. spiare a spiona fr. épier germ. spähen). Cel care spioneaza iscoada: s’a prins un spion al armateĭ inamice (Fem. spioanca pl. e). Pop. shi shpion (rus. [d. germ] špion).

spión s. m. pl. spióni

spión s. m. pl. spióni

spion oana.

SPIÓN s. iscoada (prin Transilv.) verbuncash (inv.) cearshit limba privitor. (A prinde un ~.)

SPION s. iscoada (prin Transilv.) verbuncash (inv.) cearshit limba privitor. (A prinde un ~.)

spión (ni) s. m. Iscoada. Var. shpion. Mr. spion. Fr. espion it. spione cf. ngr. σπιούνος alb. spiun; var. din germ. Spion. Der. spiona vb. (a iscodi a pindi) din fr. espionner; spionaj s. n. din fr. espionnage.