optziuni
  • info

7 definitzii pentru spicul

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SPÍCUL spicule s. n. (Bot.; astazi rar) Spiculetz (2). [Acc. shi: spicúl. Pl. shi: (m.) spículi] Din lat. spiculum fr. spicule.

SPÍCUL spicule s. n. (Bot.; astazi rar) Spiculetz (2). [Acc. shi: spicúl. Pl. shi: (m.) spículi] Din lat. spiculum fr. spicule.

spicul sn [At: NEGULICI / V: (rar) ~a sf (ivr) ~ur / A shi: ~cul / Pl: ~e ~i sm / E: lat spiculum fr spicule] 1 (Inv) Lance. 2 (Bot; asr) Spiculetz (3). 3 (Glg) Corpuscul mic de calcar sau de siliciu in forma de bastonash existent in tzesuturile unor protozoare.

SPICÚL s.m. 1. Spicushor spiculetz. 2. Corpuscul silicios sau calcaros care intra in componentza scheletului spongierilor. [< fr. spicule cf. lat. spiculum ac].

SPÍCUL s. m. 1. spicushor spiculetz. 2. os mic in forma de spic; fragment de os. 3. corpuscul silicios sau calcaros care intra in componentza scheletului spongierilor. (< fr. spicule)

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

spícul s. m. pl. spículi

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SPÍCUL s. v. lance spiculetz spicushor sulitza.

spicul s. v. LANCE. SPICULETZ. SPICUSHOR. SULITZA.

Intrare: spicul
spicul1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spicul
  • spiculul
  • spiculu‑
plural
  • spicule
  • spiculele
genitiv-dativ singular
  • spicul
  • spiculului
plural
  • spicule
  • spiculelor
vocativ singular —
plural —
spicul2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spicul
  • spiculul
  • spiculu‑
plural
  • spiculi
  • spiculii
genitiv-dativ singular
  • spicul
  • spiculului
plural
  • spiculi
  • spiculilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

spicul, spiculesubstantiv neutru

  • 1. botanica rar Spiculetz. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: spiculetz
  • 2. Corpuscul silicios sau calcaros care intra in componentza scheletului spongierilor. DN
  • 3. Os mic in forma de spic; fragment de os. MDN '00
etimologie:

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.