speteaza sf [At: PO 182/16 / V: (reg) spat~ / Pl: ~eze (reg) ~ezuri / E: spata¹ + ~eaza] 1 (Trs) Speteala². 2 Spatar³ (1). 3 Scandura ingusta shi sibtzire pe (sau cu) care se fixeaza ceva. 4 (Spc) Apela. 5 Fiecare dintre scandurelele care se fixeaza hartia shi ornamentele pentru a alcatui scheletul unui zmeu cu care se joaca copiii sau al unei stele cu care se colinda. 6 (Mpl) Fiecare dintre stinghiile care leaga carambii loitrelor la car. Si: batche batz (1) blana (5) bratzara (3) carfa fus¹ (15) gratier lopatzica spitza (9). 7 Fiecare dintre cele doua bucatzi mici de lemn care leaga scandurile ce formeaza fundul carului. SI: (reg) chinga (27) curmezish (16) falcea (5) stinghie (5). 8 (Reg) Pop¹. 9 Fiecare dintre stinghiile care unesc obezile la roata morii de apa. Si: (reg) resteu. 10 Fiecare dintre stinghiile ce intra in compozitzia scarii coshului la mora de vant. Si: (reg) bratz¹ (22) chinga (26) coarda¹ (62) curmezish (13) legatura. 11 Aripa a unei mori de vant. 12 (La razboiul de tzesut) Fiecare dintre bucatzile de lemn verticale care sunt unite in partea de sus cu artzarul iar in partea de jos cu vatalele. Si: bata bateteala (3) bratz¹ (21) bratzara (6) falcea (2) fofeaza (5) lopatzea manusha mana¹. 13 (La razboiul de tzesut) Scandurica cu care se ridica firele de urzeala cand se tzese cu alesaturi. Si: (reg) spetereaza² (1). 14 TZesatura (sau lucratura) cu (sau in) ~ TZesatura cu alesaturi executata cu ajutorul unei speze ² (13). 15 Chinga la razboiul de tzesut. 16 (Trs) Muierushca la razboiul de tzesut. 17 Bucata de lemn ce uneshte cele doua coarne ale plugului. Si: bracinar (5) chinga (28) mana. 18 (Trs) Otic. 19 (Reg) Stinghie la grapa. 20 (Pop) Bulfeu la jug. 21 Fiecare dintre cele doua stinghii ashezate in cruce ale unei vartelnitze. Si: (reg) aripa (18) cruce (81) crucisha (18) cumpana (23) fofelnitza (1) rascruce. 22 Fiecare dintre cele doua stinghii laterale ale ferastraului cu coada intre care se fixeaza panza coarda shi puntea. Si: crac (7) cotoi² (11) condac¹ (2) margine mana¹ maner pervaz. 23 (Trs) Bucata de lemn cu ajutorul careia se amesteca zerul. 24 (Irg) Treapta mai lata de la capatul de jos al unei scari. 25 (Reg) Incuietoare de lemn. 26 (Reg) Un fel de andrea de lemn care se fac ochiurile la plasele de pescuit. 27 (Bot; reg) Papura (Typha angustifolia). 28 (Bot; reg) Papura (Typha shuttleworthii). 29 (Bot; reg; ic ~pestritza ~tarcata) Obligeana (Acor calamus). 30 (Reg) Planta cu tulpina neteda lucioasa cu frunze fara limb shi flori galbene. Si: rugina (Juncus effusus). 31 (Bot; reg) Rugina (Juncus inflexus). 32 (Bot; reg) Manadeapa (Glyceria aquatica). 33 (Bot; reg; ic ~galbena ~salbatica) Stanjen galben (Iris pseudacorus). 34 (Bot; reg) Stanjenel (2) (Iris florentina). 35 (Bot; reg) Stanjenel (1) (Iris germanica). 36 (Bot; reg) Ratzishoara (Iris pumila). 37 (Bot; reg) Malaiulcucului (Luzula pilosa). 38 (Bot; reg) Sabiutza (5) (Gladiolus imbricatus). 39 (Bot; ic) ~salbatica Inchegatoare (Teucrium polium). 40 (Ban; Olt) Planta nedefinita mai aproape. 4142 (Irg) Tulpina sau frunze de papura folosite la confectzionarea prin impletire a unor obiecte k material de legat la acoperirea caselor etc.

SPETEÁZA speteze s. f. 1. Spatar de scaun de fotoliu sau de banca (de care ishi reazema spatele cel care shade). Doamna Vorvoreanu se sprijini pe speteaza fotoliului shi rasufla adinc. DUMITRIU N. 84. Nashul se rezema de speteaza scaunului asculta se induiosha pe urma se rastea la tzigani. PAS. Z. I 176. Toader Cirlan se lasase pe speteaza scaunului shi se uita cu admiratzie la sotzia lui. SADOVEANU O. VIII 187. 2. Bucata de scindura (ingusta shi subtzire) care serveshte k sprijin sau k legatura intre partzi la diferite constructzii de lemn (mai rar k parte principala a unei constructzii): a) fiecare dintre aripile morii de vint. Moara ramase scirtziind shi vinturindushi spetezele pe singuratatea dealului. SADOVEANU O. V 124; b) fiecare dintre stinghiile care unesc obezile de la roata morii de apa. Apa morii murmura surd afara gramadinduse la spetezele rotzii din laptoc. SADOVEANU O. III 378; c) fiecare dintre fushteii loitrelor de la car; shishtoare. Drugii sint daltuitzi pina la jumatate sau in intregime spre a face loc spetezelor. PAMFILE I. C. 133. Deacum numai sa te tzii bine de carimbi shi de speteze k am sa min iepele iestea de au sa scapere fugind. CREANGA P. 126; d) bucata de lemn care uneshte cele doua coarne ale plugului. Aceste doua coarne sint citeodata legate printro punte de lemn sau de fier numita... speteaza. PAMFILE A. R. 36; e) scindurica cu care se ridica firele de urzeala cind se tzese cu alesaturi. ◊ TZesaturi cu speteze = tzesaturi cu desene; f) fiecare dintre cele doua bratze ale vatalelor; g) fiecare dintre scindurelele care alcatuiesc scheletul zmeului cu care se joaca copiii shi care se fixeaza hirtia. Culcam cu grija zmeul in shantz sa nui sfishiem hirtia sa nui rupem spetezele. STANCU D. 98. Spetezele trebuie sa fie bine cumpanite din ochi shi din cutzit k sa nu fie una mai grea decit alta. ISPIRESCU la CADE; h) fiecare dintre stinghiile care alcatuiesc scheletul stelei cu care colinda copiii shi care se fixeaza hirtia shi ornamentele. [Steaua] a ieshit strimba shi a costat mai scump: hirtie clei speteze. PAS Z. I 102.

SPETEÁZA ~éze f. 1) Parte mai inalta a unui scaun a unui fotoliu sau a unei mobile pentru shezut de care se reazema cu spatele cel care shade; spatar; razematoare. 2) Fiecare dintre aripile unei mori de vant. 3) Stinghie de lemn avand diferite intrebuintzari. ~eaza carului. /spata + suf. ~eaza

speteaza f. 1. scandura subtzire pentru diferite uzuri: spetezele ferestrei jugului smeului; 2. pl. lemne ce leaga loitrele: spetezele carului sunt shapte inainte shi trei inapoi; 3. pl. betzele pe cari se fac itzele la rasboiul de tzesut; 4. Tr. papura. [Diminutiv din spata].

speteáza V. spateáza.

spateaza sf vz speteaza

spateáza f. pl. eze (dim. d. spata saŭ alb. špátaza. Cp. cu sfirleaza). Est. Scindurica piesa de lemn lata asha cum is gratiile uneĭ carutze (in laturĭ saŭ inapoĭ la corlata) la ferastraŭ (piesele de care apucĭ cind taĭ) la aripa moriĭ saŭ a virtelnitzeĭ (= fofeaza) sh. a. Spatar (rezematoare) la scaun. In sud shi vest speteaza shindila de zmeŭ. Pe aĭurea numele unor plante cu frunze lungĭ shi late k pipirigu sau (Ial.) stinjinelu.

speteáza s. f. g.d. art. spetézei; pl. spetéze

speteáza s. f. g.d. art. spetézei; pl. spetéze

speteaza teze.

SPETEÁZA s. v. iris obligeana otic papura rugina sabiutza stanjen stanjen de balta stanjenel stanjen galben.

SPETEÁZA s. 1. v. spatar. 2. v. bata. 3. (TEHN.) chinga scandura stinghie (pop.) blana. (~ la razboiul de tzesut.) 4. (la pl.) v. aripi. 5. (TEHN.) (reg.) chinga curmezish falce. 6. stinghie. (~ la fundul carului al carutzei.) 7. (TEHN.) (reg.) batz blana bratzara carfa fus fustel gratie lopatzica spitza stic sul shushtor. (~la loitrele carutzei.) 8. (TEHN.) lopatzica pop stinghie. (La carceiele carului se afla o ~.) 9. (TEHN.) bulfeu cruce stinghie (pop.) scalush (Transilv. Ban. shi Olt.) fiulare (Olt.) jigla (prin Mold.) lopatzica (Ban.) remeneaca (Transilv.) scandurica. (~ la jug.) 10. (TEHN.) (reg.) bracinar chinga mana. (~ la coarnele plugului.) 11. (TEHN.) bratz crac margine mana maner pervaz (reg.) condac cotoi. (~ la ferastrau.) 12. (TEHN.) bratz chinga coarda stinghie (pop.) curmezish. (~ la podul ori la scara coshului morii de vant.) 13. (TEHN.) aripa sageata. (~ la roata morii de vant.) 14. (TEHN.) (reg.) resteu. (~ la roata morii de apa.) 15. (TEHN.) aripa cruce (reg.) crucisha cumpana fofelnitza rascruce. (~ la vartelnitza.)

speteaza s. v. IRIS. OBLIGEANA. OTIC. PAPURA. RUGINA. SABIUTZA. STINJEN. STINJEN DE BALTA. STINJENEL. STINJEN GALBEN.

SPETEAZA s. 1. rezematoare spate spatar (inv. shi reg.) spata. (~ la un scaun.) 2. (TEHN.) bata bateala bratz bratzara falcea fofeaza lopatzea manusha mina. (~ la razboiul de tzesut.) 3. (TEHN.) chinga scindura stinghie (pop.) blana. (~ la razboiul de tzesut.) 4. (TEHN.; la pl.) aripi (pl.) crucishe (pl.) cumpene (pl.) fofelnitze (pl.) rascruci (pl.). (~ la razboiul de tzesut.) 5. (TEHN.) (reg.) chinga curmezish falcea stinghie. (~ la fundul carului al carutzei.) 6. (TEHN.) (reg.) batz blana bratzara carfa fus fustel gratie lopatzik spitza stic sul shushtor. (~ la loitrele carutzei.) 7. (TEHN.) lopatzica pop stinghie. (La circeiele carului se afla o ~.) 8. (TEHN.) bulfeu cruce stinghie (pop.) scaiush (Transilv. Ban. shi Olt.) fiulare (Olt.) jigla (prin Mold.) lopatzik (Ban.) remeneak (Transilv.) scindurik. (~ la jug.) 9. (TEHN.) (reg.) bracinar chinga mina. (~ la coarnele plugului.) 10. (TEHN.) bratz crac margine mina miner pervaz (reg.) condac cotoi. (~ la ferastrau.) 11. (TEHN.) bratz chinga coarda stinghie (pop.) curmezish. (~ la podul ori scara coshului morii de vint.) 12. (TEHN.) aripa sageata. (~ la roata morii de vint.) 13. (TEHN.) (reg.) resteu. (~ la roata morii de apa.) 14. (TEHN.) aripa cruce (reg.) crucisha cumpana fofelnitza rascruce. (~ la virtelnitza.)

speteáza speteze (spetadza) s.f. (reg.; bot.) Pipirig. (Maram. Salaj cf. ALR 1961: 637). Din spata + suf. eaza (SHaineanu Scriban DEX MDA); mai demult spatarul scaunului se impletea din pipirig.

speteáza speteze (spetadza) s.f. (bot.) Pipirig. Termen atestat in Maramuresh shi Salaj (ALR 1961: 637). Din spata (ref. la speteaza „spatarul scaunului” care mai demult se impletea din fire uscate de pipirig) + eaza.

a indoi (cuiva) caroseria / speteaza expr. a lovi (pe cineva) cu putere a bate tare (pe cineva).