3 definiții pentru sperieciune
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sperieciune sf [At: R. POPESCU, în MAG. IST. nr. 49/24 / P: ~ri-e~ / Pl: ~ni / E: speria + -ciune] (Îrg) 1-3 Speriat1 (1-3). 4 (Îlv) A da ~ cuiva A înspăimânta (pe cineva).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SPERIECIÚNE s. v. frică, speriat, sperietură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sperieciune s. v. FRICĂ. SPERIAT. SPERIETURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: sperieciune
sperieciune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||