8 definiții pentru sluție
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SLUȚÍE s. f. (Rar) Sluțenie. – Slut + suf. -ie.
SLUȚÍE s. f. (Rar) Sluțenie. – Slut + suf. -ie.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sluție sf [At: SIMION DASC. LET. 299 / Pl: ~ii / E: slut + -ie] (Înv) 1-2 Sluțenie (1, 3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SLUȚÍE s. f. (Rar) Sluțenie. (Fig.) I-aș dezvăli năravul în toat-a lui sluție. NEGRUZZI, S. II 264.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sluțíe f. Vechĭ. Mutilare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sluțíe (înv.) s. f., art. sluțía, g.-d. sluțíi, art. sluțíei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sluțíe s. f., art. sluțía, g.-d. art. sluțíei; pl. sluțíi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SLUȚÍE s. v. diformitate, hâdoșenie, poceală, sluțenie, urâciune, urâțenie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sluție s. v. DIFORMITATE. HÎDOȘENIE. POCEALĂ. SLUȚENIE. URÎCIUNE. URÎȚENIE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sluțiesubstantiv feminin
- 1. Sluțenie. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sluțenie
- I-aș dezvăli năravul în toat-a lui sluție. NEGRUZZI, S. II 264. DLRLC
-
etimologie:
- Slut + sufix -ie. DEX '98 DEX '09