SINEÁLĂ s. f. (Pop.) 1. Vopsea albastră; spec. albăstreală pentru rufe și var; p. ext. apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie. 2. Culoare albastră. – Din bg. sinilo.

sineală sf [At: CIHAC, II, 336 / V: (reg) sân~ / Pl: ~eli / E: bg синило (dal синяло)] (Pop) 1 Culoare albastră. 2 Vopsea albastră. 3 (Spc) Albăstreală pentru rufe și var. 4 (Pex) Apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie.

SINEÁLĂ s. f. (Pop.) 1. Vopsea albastră; spec. albăstreală pentru rufe și var; p. ext. apă cu albăstreală în care se clătesc rufele albe pentru a căpăta o tentă albăstrie. 2. Culoare albastră. – Din bg. sinilo.

SINEÁLĂ s. f. (Mold.) Scrobeală albastră; albăstreală. Deasupra, nourii se desfăcuseră și cerul se arăta umed-întunecos, ca sineala. SADOVEANU, O. I 153.

SINEÁLĂ ~éli f. 1) Substanță de culoare albastră, folosită pentru a accentua albul unor obiecte; albăstreală. ~ pentru rufe. 2) Apă cu această substanță, în care se clătesc albiturile. [G.-D. sinelii] /<bulg. sinilo

sineală f. scrobeală albastră: hârtie de sineală. [Bulg. SINILO].

sineálă f., pl. elĭ (bg. sinilo, sineală, d. sinĭ, albastru; vsl. sinŭ, liliachiŭ, livid; ung. szin, coloare). Ultramarin, o văpsea albastră închisă (ceva maĭ închisă de cît coloarea măriĭ și a ceruluĭ după ploaĭe) care se vinde în bobițe orĭ supt formă de hîrtie colorată cu care spălătoresele, maĭ ales la țară, albăstresc rufele. – În Munt îi zice și... scrobeală albastră! V. vinețeală.

sâneală sf vz sineală

sineálă (pop.) s. f., g.-d. art. sinélii

sineálă s. f., g.-d. art. sinélii

SINEÁLĂ s. v. albastru, albăstreală, albăstrime, azur, claritate, limpezime, seninătate, ultramarin.

sineală s. v. ALBASTRU. ALBĂSTREALĂ. ALBĂSTRIME. AZUR. CLARITATE. LIMPEZIME. SENINĂTATE. ULTRAMARIN.

sineálă (-éli), s. f. – Vopsea albastră, indigo. Bg., rus. sinilo, din sl. sini „negru” (Cihac, II, 336; Tiktin; Iordan, Dift., 82), cf. sein. – Der. sineli (var. sinili), vb. (a clăti rufele cu albăstreală); sineliu (var. siniliu), adj. (albăstriu). În Mold.