11 definiții pentru sidefiu (adj.)
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SIDEFÍU, -ÍE, (1) sidefii, adj., s. n. 1. Adj. De culoarea sidefului; ca sideful. 2. S. n. Culoarea sidefie (1). – Sidef + suf. -iu.
sidefiu, ~ie a [At: TDRG / Pl: ~ii / E: sidef + -iu] 1 De culoarea sidefului (1) Si: (rar) sidefos (1). 2 Ca sideful (1) Si: (rar) sidefos (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIDEFÍU, -ÍE, sidefii, adj. De culoarea sidefului; ca sideful. – Sidef + suf. -iu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIDEFÍU, -ÍE, sidefii, adj. Ca sideful; de culoarea sidefului. Pămîntul era scăldat într-o lumină albă, sidefie. MIHALE, O. 491. Nu mai e pic de zăpadă și, de două zile, e o lumină vie și călduță. Cerul e sidefiu. CAMIL PETRESCU, O. I 184. Cazinoul, cu ferestrele sidefii și cu larmă, rămînea în celălalt capăt. C. PETRESCU, Î. I 21.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SIDEFÍU ~e (~i) Care este de culoarea sidefului; alb-lucios. /sidef + suf. ~ie
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sidefiŭ, -íe adj. (d. sidef). De aspectu sidefuluĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sidefíu1 adj. m., f. sidefíe; pl. m. și f. sidefíi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sidefíu adj. m., f. sidefíe; pl. m. și f. sidefíi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sidefiu
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SIDEFÍU adj. (rar) sidefos. (Luciu ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SIDEFIU adj. (rar) sidefos. (Luciu ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A108) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
sidefiu, sidefieadjectiv
- 1. De culoarea sidefului; ca sideful. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sidefos
- Pămîntul era scăldat într-o lumină albă, sidefie. MIHALE, O. 491. DLRLC
- Nu mai e pic de zăpadă și, de două zile, e o lumină vie și călduță. Cerul e sidefiu. CAMIL PETRESCU, O. I 184. DLRLC
- Cazinoul, cu ferestrele sidefii și cu larmă, rămînea în celălalt capăt. C. PETRESCU, Î. I 21. DLRLC
-
etimologie:
- Sidef + sufix -iu. DEX '98 DEX '09