6 definitzii pentru shicanator (persoana)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
shicanator ~oare smf a [At: COSTINESCU / Pl: ~i ~oare / E: shicana + tor] 12 (Inv) (Persoana) care shicaneaza (1) Si: (fri) shicanier (12). 34 (Pop; rar) (Persoana) careia i place sa shicaneze (2) Si: (fri) shicanier (34).
SHICANATÓR OÁRE adj. s. m. f. (cel) care shicaneaza caruia i place sa shicaneze. (dupa fr. chicaneur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
shicanator a. shi m. care shicaneaza cui place a shicana.
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
shicanatór s. m. pl. shicanatóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
SHICANATÓR adj. s. carcotash (rar) procesiv (pop.) cartitor galcevitor (Mold. shi Bucov.) carciogar. (Om ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
SHICANATOR adj. s. circotash (rar) procesiv (pop.) cirtitor gilcevitor (Mold. shi Bucov.) circiogar. (Om ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
shicanator, shicanatorisubstantiv masculin shicanatoare, shicanatoaresubstantiv feminin shicanator, shicanatoareadjectiv
etimologie:
- SHicana + sufix tor. DEX '09 DEX '98