optziuni
  • info

10 definitzii pentru sherpuitor

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SHERPUITÓR OÁRE sherpuitori oare adj. Care sherpuieshte; care descrie o linie ondulata; sherpuind sherpuit; sinuos. [Pr.: pui] SHerpui + suf. tor.

sherpuitor ~oare a [At: CIHAC I 274 / P: ~pui~ / Pl: ~i ~oare / E: sherpui + tor] Care sherpuieshte (1) Si: sinuos sherpuit2 (rar) sherpuind (ivr) sherpitor.

SHERPUITÓR OÁRE sherpuitori oare adj. Care sherpuieshte; care descrie o linie ondulata; sherpuind; sherpuit; sinuos. [Pr.: pui] SHerpui + suf. tor.

SHERPUITÓR OÁRE sherpuitori oare adj. Care sherpuieshte care descrie o linie ondulata. Se lua dupa zgomot shi dete de un piriiash limpede k lacrima ingust zburdalnic shi sherpuitor k o fishie de argint care ar tirio in fuga mare un copil neastimparat. BASSARABESCU V. 141. Sau facut mladioase sherpuitoare alge ori monstruoase balene. ANGHEL PR. 74.

SHERPUITÓR ~oáre (~óri ~oáre) Care sherpuieshte; care are multe cotituri; sinuos. [Sil. pui] /a sherpui + suf. ~tor

sherpuitor a. care curge sherpuind.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

sherpuitór (pui) adj. m. pl. sherpuitóri; f. sg. shi pl. sherpuitoáre

sherpuitór adj. m. (sil. pui) pl. sherpuitóri; f. sg. shi pl. sherpuitoáre

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SHERPUITÓR adj. v. cotit.

SHERPUITOR adj. cotit intortocheat sinuos sucit sherpuit (rar) sherpuind (inv. shi reg.) shovait (inv.) serpentin. (Un drum ~.)

Intrare: sherpuitor
sherpuitor adjectiv
  • silabatzie: sher-pu-i-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sherpuitor
  • sherpuitorul
  • sherpuitoru‑
  • sherpuitoare
  • sherpuitoarea
plural
  • sherpuitori
  • sherpuitorii
  • sherpuitoare
  • sherpuitoarele
genitiv-dativ singular
  • sherpuitor
  • sherpuitorului
  • sherpuitoare
  • sherpuitoarei
plural
  • sherpuitori
  • sherpuitorilor
  • sherpuitoare
  • sherpuitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

sherpuitor, sherpuitoareadjectiv

  • 1. Care sherpuieshte; care descrie o linie ondulata. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: cotit sinuos sherpuind sherpuit
    • format_quote Se lua dupa zgomot shi dete de un piriiash limpede k lacrima ingust zburdalnic shi sherpuitor k o fishie de argint care ar tirio in fuga mare un copil neastimparat. BASSARABESCU V. 141. DLRLC
    • format_quote Sau facut mladioase sherpuitoare alge ori monstruoase balene. ANGHEL PR. 74. DLRLC
etimologie:
  • SHerpui + sufix tor. DEX '09 DEX '98

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.