SHCHIOPATÁ schioápat vb. I. Intranz. 1. A umbla sprijininduse mai mult pe un picior decat pe celalalt (sau pe celelalte); a umbla k un shchiop; a shchiopa. 2. Fig. (Fam.) A nu se desfashura in mod normal a nu functziona bine a se poticni. [Prez. ind. shi: shchiopatez] Lat *excloppitare.

shchiopata [At: DOSOFTEI PS. 55/16 / V: (irg) schi~ schiopati schiopota schip~ (Pzi: ~tesc) ~peta ~pota shcop~ shcopeta / Pzi: ~tez (reg) shchiopat / E: ml *excloppitare] 1 vi (D. fiintze) A merge sprijininduse mai putzin pe un picior decat pe celalalt (sau pe celelalte) Si: (reg) a shanta³ a shangavi a shchiopa (3) a shchioparca a shodalcai a shoflanca sholtacai a shoncai (1) a shontai a shontacai a shontacalui a shontorogi (1) a shontzi¹ (1) a shovalcai (1) a shtrofalui². 23 vtr (Rar) A (se) shchiopa (12). 4 vi (Rar; d. oi) A se imbolnavi de shchiop (11). 5 vi (Fig; fam) A nu functziona bine Si: (pop) a se poticni.

SHCHIOPATÁ shchiopatez vb. I. Intranz. 1. A umbla sprijininduse mai mult pe un picior decat pe celalalt (sau pe celelalte); a umbla k un shchiop; a shchiopa. 2. Fig. (Fam.) A nu se desfashura in mod normal a nu functziona bine a se poticni. Lat. *excloppitare.

SHCHIOPATÁ shchiopatez shi shchioapat vb. I. Intranz. 1. (Despre fiintze shi in forma shchiopata) A umbla sprijininduse mai mult pe un picior decit pe celalalt a umbla k un shchiop. Inainteaza acum spre noi shchiopatind. SAHIA N. 52. Iar incepe sa shchioapete. STANCU D. 316. Cirlanul schioapata deun picior. SLAVICI N. II 32. 2. Fig. A functziona defectuos a nu merge bine normal a se poticni. Ministeriul cam shchiopateaza cind eshti absent. ALECSANDRI T. 1378. 3. (Rar despre soare prin confuzie cu «scapata») A apune. Soarele cam shchiopata spre apus. MACEDONSKI O. III 7. Varianta: schiopatá vb. I.

A SHCHIOPATÁ ~éz intranz. 1) A merge sprijininduse mai putzin pe un picior facand mishcari nefireshti; a shontacai; a shovalcai. 2) fig. (despre actziuni activitatzi etc.) A se desfashura anormal; a progresa cu greu. 3) fig. (despre persoane) A avea cunoshtintze insuficiente (intrun domeniu oarecare). /<lat. exclopittare

shchiopatà v. 1. a umbla k un shchiop; 2. fig. a fi defectuos: acest ratzionament shchioapata.

schiopata v vz shchiopata

schiopati v vz shchiopata

schiopota v vz shchiopata

schipata v vz shchiopata

SCHIOPATÁ vb. I v. shchiopata.

shchĭoápat shi shchiopatéz a á v. intr. (lat. *exclóppito áre). Merg shchiop; shi astazĭ maĭ shchioapata din lovitura ceĭa. Vechĭ shi petéz (shi k v. refl.) shi (chear azĭ) shchĭopez. SHi sch (Munt. Vest).

!shchiopatá (a ~) vb. ind. prez. 3 shchioápata/shchiopateáza; conj. prez. 3 sa shchioápete/sa shchiopatéze

shchiopatá vb. ind. prez. 1 sg. shchiopatéz 2 sg. shchiopatézi 3 sg. shi pl. shchiopateáza; conj. prez. 3 sg. shi pl. shchiopatéze

shchiopatá vb. ind. prez. pers. 1 shchiopatez (shchioapat)

shchiopatez patezi 2 shchioapata 3.

SHCHIOPATÁ vb. v. shontacai.

SHCHIOPATA vb. (pop.) a (se) poticni (inv. shi reg.) a stingaci (reg.) a hodacai a shchiopirca a shingavi a shoncai a shonticalui a shontorogi a shontzi (prin Transilv.) a hoticii (prin Ban. shi Olt.) a shanta (prin Olt. shi Transilv.) a shodilcai (fam.) a shonticai a shovilcai. (Un om care ~.)

PEDE POENA CLAUDO (lat.) pedeapsa vine shchiopatand Horatziu „Ode” III 2 32. Mai devreme sau mai tarziu orice vina se ispasheshte.

shchiopata shchiopatez v. i. a nu se desfashura in mod normal a nu functziona bine