SFĂRÂMICIÓS, -OÁSĂ, sfărâmicioși, -oase, adj. Care se sfărâmă sau se poate sfărâma ușor, care la lovire se preface în părți (foarte) mici. [Var.: sfărmiciós, -oásă adj.] – Sfărâma + suf. -icios.

sfărâmicios, ~oasă a [At: LB / V: (rar) ~măcios, sfărăm~, sfărim~, ~rmăcios, ~rmicios, ~rmâcios / Pl: ~oși, ~oase / E: sfărâma + -icios] Care se sfărâmă (1) ușor Si: (pop) fărâmicios, (reg) scrupos, sfărmos, (înv) spărtigos.

SFĂRÂMICIÓS, -OÁSĂ, sfărâmicioși, -oase, adj. Care se sfărâmă sau se poate sfărâma ușor, care la lovire se preface în părți (foarte) mici. [Var.: sfărmiciós, -oásă, adj.] – Sfărâma + suf. -icios.

SFĂRÂMICIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) Care se sfărâmă ușor (când este lovit, izbit de ceva etc.). /a sfărâma + suf. ~icios

sfărămicios, ~oasă a vz sfărâmicios

sfărâmăcios, ~oasă a vz sfărâmicios

sfărimicios, ~oasă a vz sfărâmicios

sfărmăcios, ~oasă a vz sfărâmicios

sfărmâcios, ~oasă a vz sfărâmicios

sfărmicios, ~oasă a vz sfărâmicios

SFĂRĂMICIÓS, -OÁSĂ adj. v. sfărîmicios.

SFĂRÎMICIÓS, -OÁSĂ, sfărîmicioși, -oase, adj. (Și în forma sfărmicios) Care se sfărîmă (sau se poate sfărîma) ușor, care, la lovire, se preface în părticele mici. Avea senzația că vîrful urechilor a devenit sfărmicios ca porțelanul. C. PETRESCU, C. V. 138. – Variante: sfărmiciós, -oásă, sfărămiciós, -oásă adj.

SFĂRMICIÓS, -OÁSĂ adj. v. sfărîmicios.

fărămicĭós adj. (d. fărămiță). Friabil, care se fărîmă lesne. – Și sfăr- și fărîm-.

sfărămicĭós adj. Fărămicĭos.

sfărâmiciós adj. m., pl. sfărâmicióși; f. sfărâmicioásă, pl. sfărâmicioáse

sfărâmiciós adj. m., pl. sfărâmicióși; f. sg. sfărâmicioásă, pl. sfărâmicioáse

SFĂRÂMICIÓS adj. fărâmicios, friabil, (prin Ban. și Transilv.) sfărmos. (Material ~.)

SFĂRÎMICIOS adj. fărîmicios, friabil, (prin Ban. și Transilv.) sfărmos. (Material ~.)