secunda sf [At: AMFILOHIE E. 140/6 / V: (inv) secund sn ~con~ (reg) ~nta sacunt sn / Pl: ~de / E: lat secundus fr seconde ger Sekunde] 1 (Mat) Unitate de masura pentru unghiuri shi arcuri egala cu a shaizecea parte dintrun minut hexagesimal sau cu a suta parte dintrun minut centezimal. 2 Unitate de masura a timpului egala cu a shaizecea parte dintrun minut sau mai nou cu 9192631770 de perioade de oscilatzie ale radiatziei emise la tranzitzia intre doua nivele hiperfine ale starii fundamentale ³S1/2 a atomului de cesiu 133 Si: (reg) pertz¹. 3 (Pex) Interval de timp foarte scurt (dintrunul mai indelungat) Si: clipa clipita ceas ora minut moment (rar) clipeala (pop) carta (irg) cescutz (reg) pertz. 4 (Ilav) Din ~ in ~ La intervale foarte scurte Si: mereu. 5 (Ilav) ~ dupa (ori de) ~ In fiecare moment. 6 (Ial) Fara sa se opreasca Si: continuu intruna mereu necontenit neincetat. 78 (Ilav) In toata ~da Secunda (56) 9 (Ilav) Intro ~ (sau in doua rar in trei in patru etc. ~de) Intrun interval de timp care dureaza extrem de putzin Si: acum curand imediat indata numaidecat repede de la o clipa al alta de la un minut la altul de la un moment la altul din clipa in clipa din minut in minut din moment in moment dintro clipa intralta dintrun minut intraltul dintrun moment intraltul fara intarziere intro clipa intro clipita intrun minut intrun moment la moment pe data pe loc (pop) fara zabava (ivp) intro mica de ceas (irg) ashashi nepristan numai (inv) asha pe tot minutul (reg) amushi minten mintenash (1). 10 (Ial) Fara sa treaca sau fara sa intarzie mult timp. 1112 (Ilav) Din ~ in ~ Secunda (910). 1314 (Ilav) Dintro ~ intralta Secunda (910). 1516 (Ilav) De la o ~ la alta Secunda (910). 1718 (Rar; ilav) La ~ Secunda (910). 1920 (Ilav) (Numai) pentru o ~ (Numai) pentru un interval de timp care dureaza extrem de putzin Si: (numai) pentru o clipa pentru un moment. 21 (Ilav) (Chiar) in aceasta ~ sau (chiar) in ~da aceasta In momentul in care ne aflam Si: (chiar) acum (chiar) in aceasta clipa in acest moment. 22 (Ilav) (Chiar) in ~da aceea (sau ~dele acelea) sau (chiar) in acea ~ (sau in acele ~de) In momentul despre care este vorba Si: (chiar) atunci (chiar) in clipa aceea in momentul acela pe moment. 23 (Ilav) Pe ~ Secunda (22). 24 (Ilav) (Chiar) din aceasta ~ sau (chiar) din ~da aceasta Incepand cu momentul in care ne aflam Si: de acum (inainte) (chiar) din aceasta clipa in acest moment. 25 (Ilav) (Chiar) din ~da aceea sau (chiar) din acea ~ Incepand cu momentul despre care este vorba Si: de atunci din clipa aceea din momentul acela. 26 (Ilav) (Chiar) din prima ~ Intrun interval de timp care dureaza extrem de putzin shi care este concomitent cu stadiul initzial absolut al unei actziuni Si: (chiar) de la inceput din prima clipa din primul moment. 27 (Ilav) (Chiar) in ultima ~ Intrun interval de timp care dureaza extrem de putzin shi care se situeaza imediat anterior inceperii unei actziuni Si: (chiar) in ultima clipa in ultimul moment. 28 (Ilav) (In) nici o ~ Nici (macar) intrun interval de timp care dureaza extrem de putzin. 29 (Pex; ial) Nici macar intro cantitate intro modalitate intro masura etc. cat de mica Si: defel deloc nicicum nicidecum catushi de putzin in nici un caz (in) nici o clipa (in) nici un fel (in) nici un minut (in) nici un moment (ivp) necum (1) nicicat nimic (1) (pfm) ioc (reg) nici neam nicicacum nicicacat. 30 (If) O ~! Exclamatzie prin care se cere cuiva sa aiba putzina rabdare sa ashtepte sa se opreasca etc. Si: o clipa un minut un moment. 31 (Reg; if sacunda) Limba pendulului (1). 32 (Muz) Interval intre doua sunete ale gamei aflate pe doua trepte alaturate. 33 (Pex) Treapta a doua in raport cu o treapta data. 34 (Inv; is) ~ mica (sau minora) Semiton (1). 35 (Inv; is) ~ mare (sau majora) Ton² (1). 36 (Arg) Nota rea. 37 Pozitzie (de aparare) la scrima.

SECÚNDA secunde s. f. 1. Unitate de timp egala cu a 60a parte din durata unui minut; (sens curent) timp foarte scurt (v. clipa moment). (Dupa o secunda raspicat). E adevarat ce am aflat? SEBASTIAN T. 280. ◊ (In contexte figurate) Nepasatoare cade foaia... care a zimbit unei secunde. ANGHEL PR. 103. Loc. adv. Intro secunda = intro clipa v. clipa. Intro secunda i se perindara prin fatza ochilor multzime de intimplari. CAMILAR N. I 72. (Cu valoare de interjectzie) O secunda! = o clipa! v. clipa. 2. Unitate de masura a unghiurilor submultiplu al gradului. 3. (Muz.) Interval format de doua trepte alaturate.

SECÚNDA s.f. 1. Unitate de timp egala cu a 60a parte dintrun minut; timp foarte scurt; moment clipa. 2. Unitate de masura pentru unghiuri egala cu a 3600a parte dintrun grad sexagesimal. 3. (Muz.) Interval format din doua trepte alaturate ale unei game; treapta a doua de la o treapta data. 4. A doua pozitzie (de aparare) la scrima. [Pl. de. / < fr. seconde cf. lat. secundus].

SECÚNDA s. f. 1. unitate de masura a timpului a 60a parte dintrun minut; timp foarte scurt; moment clipa. 2. unitate de masura pentru unghiuri submultiplu al minutului (2). 3. (muz.) interval intre doua trepte alaturate ale gamei diatonice; treapta a doua de la o treapta data. 4. a doua pozitzie de aparare la scrima. (< fr. seconde germ. Sekunde)

secúnda s. f. in sint. secunda atomica / astronomica ◊ „Secunda atomica noul etalon oficial de masurare a timpului introdus in U.R.S.S. permite o creshtere a preciziei de 30 de ori informeaza agentzia T.A.S.S. K unitate de masura a fost luata perioada trecerii de la un nivel energetic la altul a unui atom de cesiu. Pana acum etalonul de masurare a timpului il constituia a 86400a parte din perioada de rotatzie a Pamantului in jurul axei sale secunda astronomica.” R.l. 29 I 77 p. 5 (din fr. seconde)

SECÚNDA ~e f. 1) Unitate de masura a timpului egala cu a shaizecea parte dintrun minut. 2) fig. Interval de timp foarte scurt; clipa; clipita; moment. ◊ Intro ~ intro clipa; imediat. (Ashteptatzi) o ~ (ashteptatzi) un moment; o clipa; imediat. 3) Unitate de masura a unghiurilor egala cu a 3600a parte dintrun grad. 4) muz. Interval dintre doua trepte alaturate ale gamei. [G.D. secundei] /<lat. secundus fr. seconde germ. Sekunde

secunda f. 1. a shaizecea parte dintr’o minuta dintr’un grad; 2. fig. timp foarte scurt: ashteaptama o secunda; 3. Muz. interval intre doua note care se succed in ordine naturala.

*secúnda f. pl. e (fr. seconde d. lat. secundus al doilea). A shaĭzecea parte dintr’o minuta de ora saŭ de grad. Fig. Clipa moment foarte scurt: nu ashtept nici o secunda! Muz. Intervalu dintre doŭa note. Scrima. Atac (parada saŭ riposta) tzinind arma cu unghiile in jos.

sacunt sn vz secunda

seconda sf vz secunda

secund² sn vz secunda

secunta sf vz secunda

SECÚND s.n. 1. Vocea a doua care acompaniaza o voce prima. 2. (Poligr.) Titlu interior al cartzilor shi broshurilor. // s.f. Tiparul de pe a doua fatza a unei coli de tipar. [< fr. second it. secondo cf. lat. secundus].

SECÚND A I. adj. imediat dupa primul. II. num. ord. al doilea. III. s. m. 1. ofitzer de nava care ajuta sau inlocuieshte pe comandant. 2. persoana care ajuta pe o alta in munca in afaceri. ♦ (arbitru) ~ = (volei baschet hochei etc.) arbitru care secondeaza pe arbitrul principal in conducerea unei competitzii. ◊ (box) tehnician (antrenor) care ishi asista elevul la coltzul ringului in timpul meciului. IV. s. n. 1. vocea a doua care acompaniaza o voce prima. 2. titlu interior al cartzilor shi broshurilor. V. s. f. tiparul de pe a doua fatza a unei coli de tipar. (< fr. second lat. secundus)

secúnda s. f. g.d. art. secúndei; pl. secúnde; abr. s/sec. simb. ″

secúnda s. f. g.d. art. secúndei; pl. secúnde; abr. s sau sec. simb.

SECÚNDA s. 1. (Transilv.) pertz. (O ~ dintrun minut.) 2. v. moment.

SECUNDA s. 1. (Transilv.) pertz. (O ~ dintrun minut.) 2. ceas clipa clipita minut moment ora timp vreme (rar) clipeala (pop.) cirta soroc (inv. shi reg.) cescutz. (A sosit ~ cind...)

KILOCICLU PE SECÚNDA s. v. kilohertz.

KILOCICLU PE SECUNDA s. (FIZ.) kilohertz.

secunda (< it. seconda „a doua”) 1. Intervalul* (simplu) dintre doua trepte* consecutive ale scarii muzicale diatonice*; se noteaza uneori cu cifra 2. Tipuri diatonice in sistemul temperat*: s. mare (ex.: dore fasol) valoreaza 1 ton* shi se noteaza cu 2 M; s. mica (ex.: mifa sido) valoreaza 1 semiton* shi se noteaza cu 2 M. Cu alteratzii* se obtzin s. cromatice de diferite tipuri. Este importanta s. marita (ex.: fasol diez shi bemoldo diez) care cuprinde 1 1/2 tonuri sau 3 semitonuri. Se noteaza cu 2+ shi caracterizeaza intervalul dintre treptele VIVII ale gamei* minore* armonice clasice. In modurile* pop. s. marita apare intre alte trepte; sunt shi moduri cu 2 s. marite. Toate tipurile de s. sunt intervale disonante*. In sistemul temperat shi tonal s. marita (interval disonant) este enarmonica (2) cu tertza mica (interval imperfect consonant*) cuprinzand acelashi numar de 3 semitonuri. S. micshorata (ex.: dore dublu bemol mifa bemol) este enarmonica cu intervalul de prima* shi deci nu cuprinde nici un semiton. Prin rasturnare* s. mare devine septime* mica (ex. fasol → solfa) iar s. mica septime mare (ex.: mifa → fami). S. marita devine septima micshorata (ex.: si bemoldo diez → do diezsi bemol). Rezolvarea* in interval consonant a s. se obtzine in multe moduri dupa caz (ex. s. mare dore poate fi rezolvata in domi bemol sire si bemolre etc. iar s. marita fasol diez in misol fala sau mila). 2. Treapta a doua a unei game (supratonica*) numarand de la tonica* situata pe o treapta data. ♦ In gama naturala* (G. Zarlino) s. mare are doua marimi: dore fasol shi solla un ton mic 10/9. Rezulta k in aceasta gama tertza mica refa 32/27 este mai mica cu o coma* sintonica 81/80 decat misol; cvinta rela 40/27 este mai mica cu aceeashi coma decat dosol 3/2 pe cand cvarta lare 27/20 este mai mare cu aceeashi coma decat dofa 4/3.

SECÚNDA (< fr.) s. f. 1. Unitate de masura a timpului (simbol: s.) egala cu 9.192.631.770 (perioade de oscilatzie ale radiatziei emise la tranzitzia intre doua niveluri hiperfine ale starii fundamentale ³S1/2 atomului de cesiu 133. Reprezinta fractziunea 1/315569259747 dintrun an tropic fictiv luat pe scara timpului efemeridelor shi inceput la momentul 0 al lunii ian. 1900 (31 dec. 1899) ora 12. ♦ Interval de timp foarte scurt; clipa moment. 2. Unitate de masura a unghiurilor submultiplu al minutului. V. centezimal sexagesimal. 3. (MUZ.) Interval dintre doua sonete la distantza de doua trepte (ex. dore).