scăpărătură sf [At: VALIAN, V. / Pl: ~ri / E: scăpăra¹ + -tură] 1 (Îvr) Scăpărătoare (1). 2 (Înv) Scăpărare (6). 3 (Înv) Fulgerare (1). 4 (Îvr) Lovitură, însoțită de o scăpărare (4) a unei arme de foc. 5 (Rar; fig) Manifestare, creație a unui om scăpărător (10).

SCĂPĂRĂTÚRĂ s. v. licăr, licărire, licărit, lucire, scăpărare, scăpărat, scăpărătoare, scânteie, scânteiere, sclipeală, sclipire, sclipit, străfulgerare.

scăpărătură s. v. LICĂR. LICĂRIRE. LICĂRIT. LUCIRE. SCĂPĂRARE. SCĂPĂRAT. SCĂPĂRĂTOARE. SCÎNTEIE. SCÎNTEIERE. SCLIPEALĂ. SCLIPIRE. SCLIPIT. STRĂFULGERARE.