3 definiții pentru scăpărătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scăpărătură sf [At: VALIAN, V. / Pl: ~ri / E: scăpăra1 + -tură] 1 (Îvr) Scăpărătoare (1). 2 (Înv) Scăpărare (6). 3 (Înv) Fulgerare (1). 4 (Îvr) Lovitură, însoțită de o scăpărare (4) a unei arme de foc. 5 (Rar; fig) Manifestare, creație a unui om scăpărător (10).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SCĂPĂRĂTÚRĂ s. v. licăr, licărire, licărit, lucire, scăpărare, scăpărat, scăpărătoare, scânteie, scânteiere, sclipeală, sclipire, sclipit, străfulgerare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
scăpărătură s. v. LICĂR. LICĂRIRE. LICĂRIT. LUCIRE. SCĂPĂRARE. SCĂPĂRAT. SCĂPĂRĂTOARE. SCÎNTEIE. SCÎNTEIERE. SCLIPEALĂ. SCLIPIRE. SCLIPIT. STRĂFULGERARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: scăpărătură
scăpărătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |