16 definitzii pentru scranteala

din care

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

SCRANTEÁLA scranteli s. f. 1. Scrantitura. 2. Fig. Tulburare a mintzii; nebunie tzicneala. Scranti + suf. eala.

scranteala sf [At: I. GOLESCU C. / V: ( ) ~rin~ sclin~ / Pl: ~eli / E: scranti + eala] 1 (Med) Deplasare a extremitatzii mobile a unui segment osos din pozitzia normala fatza de articulatzia din care face parte Si: luxatzie luxare scrantire (1) scrantitura (1) dezarticulare dezarticulatzie dislocare rasucire sucitura torsiune (rar) dislocatzie (reg) proclinteala proclintire. 2 (Rar; ie) A da de ~ A i se intampla ceva rau. 3 (Fig; shis ~ la cap) Tulburare a mintzii Si: scrantire (2) sminteala nebunie tzicneala (rar) smintire. 4 (Rar) Gresheala (2). 5 (Bot; reg) Coadaracului (Potentilla anserina).

SCRANTEÁLA scranteli s. f. 1. Scrantitura. 2. Fig. Tulburare a mintzii: nebunie tzicneala. Scranti + suf. eala.

SCRINTEÁLA scrinteli s. f. Deplasare a unui os din articulatzia lui; luxatzie. ♦ Fig. (Uneori precizat prin «la cap») Tulburare a mintzii nebunie tzicneala. Avind oleaca de scrinteala la cap putea cashuna cine shtie ce suparare prin vorbele lui nechibzuite. VORNIC P. 225.

scrinteala f. 1. ieshirea unui os din cavitatea sa; 2. fig. greshala.

scrinteála f. pl. elĭ. Actziunea de a scrinti. Rezultatu scrintiriĭ scrintitura. Fig. A da de scrinteala (pe cineva) al duce la scrinteala al face s’o patzeasca sa i se intimple ceva raŭ.

Dictzionare morfologice

Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).

scranteála s. f. g.d. art. scrantélii; pl. scrantéli

scranteála s. f. g.d. art. scrantélii; pl. scrantéli

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

SCRANTEÁLA s. 1. v. luxatzie. 2. v. entorsa.

SCRANTEÁLA s. v. alienare alienatzie boala mintala dementza nebunie sminteala smintire tzicneala.

SCRINTEALA s. (MED.) deplasare dezarticulare dezarticulatzie dislocare luxare luxatzie scrintire scrintitura sucire (rar) rasucire sucitura torsiune (prin vestul Munt.) proclinteala proclintire. (~ osului humeral.)

scrinteala s. v. ALIENARE. ALIENATZIE. BOALA MINTALA. DEMENTZA. NEBUNIE. SMINTEALA. SMINTIRE. TZICNEALA.

Dictzionare de argou

Explica doar sensurile argotice ale cuvintelor.

scranteala scranteli s. f. nebunie tzicneala zapaceala

Intrare: scranteala
scranteala substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scranteala
  • scranteala
plural
  • scranteli
  • scrantelile
genitiv-dativ singular
  • scranteli
  • scrantelii
plural
  • scranteli
  • scrantelilor
vocativ singular
plural
sclinteala
Nu exista informatzii despre paradigma acestui cuvant.
scrinteala substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scrinteala
  • scrinteala
plural
  • scrinteli
  • scrintelile
genitiv-dativ singular
  • scrinteli
  • scrintelii
plural
  • scrinteli
  • scrintelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definitzii sunt compilate de echipa dexonline. Definitziile originale se afla pe fila definitzii. Putetzi reordona filele pe pagina de preferintze.
arata:

scranteala, scrantelisubstantiv feminin

etimologie:
  • Scranti + sufix eala. DEX '98 DEX '09

info Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.