7 definiții pentru schiptru
Explicative DEX
SCHÍPTRU, schiptre, s. n. (Înv.) Sceptru. – Din sl. skiptru.
SCHÍPTRU, schiptre, s. n. (Înv.) Sceptru. – Din sl. skiptru.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
SCHÍPTRU, schiptre, s. n. (Învechit și arhaizant) Sceptru. Trestia își legăna spicul uriaș, pufos și auriu, ca pe un prea înalt schiptru împărătesc. DUMITRIU, P. F. 220. În mîna dreaptă purta schiptrul voievozilor, în cap cucă și peste hainele scumpe cabanița împărătească. SADOVEANU, O. VII 72. Mîna-mi dreaptă abia poate schiptrul țării a-l mai ține. EFTIMIU, Î. 10.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
schiptru n. sceptru (formă arhaică): cu schiptru ’n mână EM. [Gr. mod.].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
schíptru (înv.) s. n., art. schíptrul; pl. schíptre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
schíptru s. n., art. schíptrul; pl. schíptre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Relaționale
SCHÍPTRU s. v. sceptru.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
schiptru s. v. SCEPTRU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv neutru (N37) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
schiptru, schiptresubstantiv neutru
- 1. Sceptru. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: sceptru
- Trestia își legăna spicul uriaș, pufos și auriu, ca pe un prea înalt schiptru împărătesc. DUMITRIU, P. F. 220. DLRLC
- În mîna dreaptă purta schiptrul voievozilor, în cap cucă și peste hainele scumpe cabanița împărătească. SADOVEANU, O. VII 72. DLRLC
- Mîna-mi dreaptă abia poate schiptrul țării a-l mai ține. EFTIMIU, Î. 10. DLRLC
-
etimologie:
- skiptru DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.