schimbat² ~a [At: GCR I 114/34 / V: (reg) shti~ / Pl: ~atzi ~e / E: schimba] 1 a Care a fost inlocuit cu altcineva sau cu altceva (de acelashi fel de aceeashi natura de aceeashi valoare etc.). 2 sns (Csc) Bani de valoare mica mai ales de metal (reprezentand unitatzi divizionare) Si: maruntzish. 3 a Imbracat cu rufe sau cu haine curate Si: primenit. 4 a (Pgn) Care shia pus alte haine (de obicei mai bune) decat cele purtate pana atunci. 5 a Care a capatat o alta forma un alt aspect o alta infatzishare o alta structura un alt contzinut o alta valoare etc. Si: metamorfozat transformat. 67 a (Reg) Schimbator (34). 8 a (D. nume) Care este altul decat cel anterior. 9 sfa (Olt) Hora vioaie saltareatza. 10 sfa Melodie dupa care se executa schimbata (9).

SCHIMBÁT A schimbatzi te adj. 1. Care are alt aspect sau alt caracter decit inainte; transformat prefacut. Nu era schimbat de fel. Era tot nalt voinic spatos cu mustatza balaie. SADOVEANU O. VIII 189. Altzi oameni alte orashe shi cele vechi erau schimbate. ISPIRESCU L. 9. Toatemi par acum schimbate. CONACHI P. 104. ♦ (Despre fatza glas) Modificat alterat (de emotzie de boala). Glasul i era schimbat. DUMITRIU N. 162. Se asheza iar pe laitza. Vorbi cu glas schimbat. SADOVEANU B. 53. Ce mai faci? Nu team vazut de vro trei zile; eshti bolnav? Te vad prea schimbat la fatza. SHEZ. IV 186. 2. (Invechit) Travestit deghizat. Maghiarina mindra fata In barbat mindru schimbata SHi cu palosh inarmata. ALECSANDRI P. I 28. Cuzavoda avea obiceiul k sa umble schimbat in straie. SHEZ. VII 40.

schimbát a adj. Alterat de emotziune saŭ de boala: era foarte schimbat la fatza. Pl. Marunte banĭ de valoare maĭ mica asha cum tzĭar trebuĭ la un moment dat: nu ĭam dat cp n’avem schimbate.

SCHIMBÁT adj. 1. v. primenit. 2. v. metamorfozat. 3. modificat.

SCHIMBAT adj. 1. primenit. (Om ~ dupa o baie.) 2. metamorfozat modificat prefacut preschimbat transformat (inv.) stramutat. (Obiect ~.) 3. modificat prefacut prelucrat refacut transformat. (Text ~.)

QUANTUM MUTATUS AB ILLO! (lat.) cat de mult sa schimbat! Vergiliu „Eneida” II 274. Reflectzia lui Enea caruia Hector i se aratase in vis plin de rani cu totul altul decat stralucitorul viteaz care fusese candva. Reflectzie la vederea unei persoane ajunsa intro stare de mare decadere fizica sau spirituala.