opțiuni
  • info

16 definiții pentru scamator

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCAMATÓR, scamatori, s. m. Actor de circ care face scamatorii; prestidigitator, boscar. – Cf. fr. escamoteur.

scamator sm [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) e~, escamoter, escamotor / Pl: ? / E: fr escamoteur] 1 (Mai ales în construcții comparative și ca termen de comparație) Specialist în scamatorie (1) Si: prestidigitator, iluzionist, (înv) cabaz (2), (reg) boscar. 2 (Fig) Șarlatan.

SCAMATÓR, scamatori, s. m. Actor de circ care face scamatorii; prestidigitator, boscar. – Cf. fr. escamoteur.

SCAMATÓR, scamatori, s. m. Persoană care face scamatorii; prestidigitator. Cum stătea cu mîna neclintit întinsă, părea un scamator care... se pregătește pentru un mare număr final. C. PETRESCU, Î. I 13. Era căruța lui Mihail Gherlaș, scamatorul. SAHIA, N. 65. Un rînd de haine, un palton vechi, cîteva rufe cusute de surori ies una după alta, ca din pălăria unui scamator. BASSARABESCU, S. N. 68.

SCAMATÓR s.m. Cel care face scamatorii; prestidigitator. [Cf. fr. escamoteur].

SCAMATÓR s. m. cel care face scamatorii; prestidigitator. (după fr. escamoteur)

SCAMATÓR ~i m. Persoană care face scamatorii; prestidigitator; iluzionist. /<fr. escamateur

scamator m. 1. cel ce scamotează; 2. fig. pungaș (= fr. escamoteur).

scamatór, -oáre s. (indirect d. fr. escamoteur, care escamotează. V. escamotez). Boscar, prestidigitator, pehlivan, acela care înșeală vederea făcîndu-te să vezĭ lucrurĭ închipuite (De ex., scoate oŭă dintr’o traistă călcată’n picioare). Fig. Șarlatan.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

scamatór s. m., pl. scamatóri

scamatór s. m., pl. scamatóri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCAMATÓR s. iluzionist, prestidigitator, (reg.) boscar, (înv.) cabaz. (~ la circ.)

SCAMATÓR s. v. escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan.

SCAMATOR s. iluzionist, prestidigitator, (reg.) boscar, (înv.) cabaz. (~ la circ.)

scamator s. v. ESCROC. HOȚ. IMPOSTOR. ÎNȘELĂTOR. PUNGAȘ. ȘARLATAN. ȘNAPAN.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

scamatór (-ri), s. m. – Prestidigitator, magician. Fr. escamoteur (Candrea; Tiktin; Graur, BL, V, 75); poate în vocalism a influențat rus. skomuroh „acrobat”. – Der. scamatorie, s. f. (prestidigitație).

Intrare: scamator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scamator
  • scamatorul
  • scamatoru‑
plural
  • scamatori
  • scamatorii
genitiv-dativ singular
  • scamator
  • scamatorului
plural
  • scamatori
  • scamatorilor
vocativ singular
  • scamatorule
plural
  • scamatorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

scamator, scamatorisubstantiv masculin

  • 1. Actor de circ care face scamatorii. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: boscar cabaz iluzionist prestidigitator
    • format_quote Cum stătea cu mîna neclintit întinsă, părea un scamator care... se pregătește pentru un mare număr final. C. PETRESCU, Î. I 13. DLRLC
    • format_quote Era căruța lui Mihail Gherlaș, scamatorul. SAHIA, N. 65. DLRLC
    • format_quote Un rînd de haine, un palton vechi, cîteva rufe cusute de surori ies una după alta, ca din pălăria unui scamator. BASSARABESCU, S. N. 68. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.