SANATÁTE s. f. 1. Stare buna a unui organism la care functzionarea tuturor organelor se face in mod normal shi regulat. ◊ Casa de sanatate = sanatoriu; ospiciu. Sanatatea publica = bunastarea sanitara starea de salubritate a intregii populatzii. ◊ Expr. In sanatatea (cuiva sau a ceva) = a) urare facuta cand se bea un pahar in cinstea cuiva sau a ceva; b) pentru a onora pe cineva sau ceva in cinstea cuiva sau a ceva. Sanatate (buna)! = a) formula de urare la despartzire; b) sa sfarshit nu mai e nimic de facut; putzin imi pasa! atata paguba! 2. Fig. Tarie robustetze. Lat. sanitas atis.

sanatate sf [At: CORESI EV. 57 / V: (reg) san~ / Pl: (rar) ~tatzi / GD: ~tatzii (inv) ~tatzei / E: ml sanitas tatis] 1 Stare generala buna a unui organism care rezulta din functzionarea normala shi regulata a tuturor organelor sale. 2 (Pgn) Stare generala a unui organism. 3 (Is) ~ publica (Buna) stare sanitara a unei colectivitatzi umane. 4 (Ias) Stare de salubritate a intregii populatzii de pe un anumit teritoriu. 5 (Is) Casa de ~ Institutzie medicala special dotata pentru tratarea unor boli cronice (tuberculoza nevroza etc.) pentru convalescentza repaus shi recuperare a capacitatzii de munca Vz sanatoriu. 6 (Ilav) Cu ~ In conditzii bune fara necazuri Si: cu bine. 7 (Ie) In (sau inv pentru) ~a (cuiva) Urare facuta in cinstea cuiva atunci cand se inchina un pahar cu bautura. 8 (Iae) Pentru a onora a preamari pe cineva Si: in cinstea (cuiva). 9 (Ie) A inchina (sau a bea) in (ori pentru sau reg de) ~a (cuiva) A inchina bautura sau a bea in cinstea cuiva urandui sa fie sanatos (1) fericit sa aiba noroc etc. 10 (Reg; ie) A scoate pe cineva din ~ A scoate pe cineva din mintzi (1). 11 (Pfm; ie) ~ (buna) Sa sfarshit nu mai e nimic de facut. 12 (Pfm; iae) Mie indiferent numi pasa. 13 (Reg; iae) Absolut nimic. 14 (Reg; ie) A lasa ~ A muri¹ (1). 15 (Reg; ie) Parca mananci ~ Se spune atunci cand mananca o mancare foarte buna foarte gustoasa. 16 (Mai ales in formule epistolare) Urare prin care se doreshte cuiva sa fie sanatos. 17 (Gmtz) Bautura (alcoolica).

SANATÁTE s. f. 1. Stare a unui organism la care functzionarea tuturor organelor se face in mod normal shi regulat. ◊ Casa de sanatate = sanatoriu; ospiciu. Sanatatea publica = bunastarea sanitara starea de salubritate a intregii populatzii. ◊ Expr. In sanatatea (cuiva sau a ceva) = a) urare facuta cand se bea un pahar in cinstea cuiva sau a ceva; b) pentru a onora pe cineva sau ceva in cinstea cuiva sau a ceva. Sanatate (buna)! = a) formula de urare la despartzire; b) sa sfarshit nu mai e nimic de facut; putzin imi pasa! atata paguba! 2. Fig. Tarie robustetze. Lat. sanitas atis.

SANATÁTE (rar) sanatatzi s. f. Stare a unui organism neatins de nici o boala la care functzionarea tuturor organelor se face in mod normal shi regulat. Sanatate sa fie mosh Gheorghe cai mai buna decit toate! Cu boala mea sau dus multzime de parale... sanatate sa fie! SP. POPESCU M. G. 86. Dorim sa avem shtiintza despre sanatatea voastra. CARAGIALE O. VII 19. Iata o tzarancutza cu o cofa pe umere: balaie shi rumena k o roza salbatica plina de fragezime shi de sanatate. BOLINTINEANU O. 321. ◊ Fisha de sanatate v. fisha. Casa de sanatate = sanatoriu; (ieshit din uz) ospiciu. Despartzit oarecum de Zoe MavrocordatBrincoveanu internata intro casa de sanatate Bibescu i confiscase toata averea. CAMIL PETRESCU O. II 307. ◊ Expr. (A bea sau a inchina) in sanatatea cuiva = a bea sau a inchina un pahar de vin sau de rachiu in cinstea cuiva urindui sa fie sanatos sa aiba noroc etc. E cinemi poate spune mie In sanatatea cui sanchin. IOSIF PATR. 32. Potzi bea... in sanatatea aceleia caretzi va face fericirea vietzii. CARAGIALE O. III 81. ♦ (Invechit la pl.) Urari toasturi; (ironic) bautura. Pe la mijlocul mesei incepura sanatatzile. GANE la TDRG. Or sa cada bolnavi de mult cenghit la sanatatzi. ALECSANDRI T. 552. ♦ (Izolat sau in expresii) Formula de salut sau de urare. Sanatate! ▭ Trandafir de pe cetate Spune mindrii sanatate. HODOSH P. P. 80. Auzi mindra doba baie... Mai ramii cu sanatate! JARNÍKBIRSEANU D. 298. ◊ Expr. A lasa sanatate = ashi lua adio a se pregati de moarte a muri. Mamuca nu face bine ce face; are de gind sa ne lese sanatate sarmana. CREANGA P. 14. Sanatate (buna) = a) (in limbaj familiar exprima o atitudine de indiferentza sau de neputintza in fatza unei situatzii) sa sfirshit nui nimic de facut; numi pasa. Cine intracolo noaptea: sanatate buna! La TDRG. Eu ma uitam in ghiozdan: de aveam felia de pine sanatate buna aveam ce minca. DELAVRANCEA la TDRG. De va fi alegator influent parintele se primeshte fata in pension; daca nu sanatate. BOLINTINEANU O. 456; b) nimic; nimic nou nimic deosebit. Ce mai este? «Sanatate». La TDRG.

SANATÁTE f. Stare fizica shi fiziologica normala a unui organism sanatos. Ashi crutza ~ea. ◊ ~! formula de salut (la plecare). [G.D. sanatatzii] /<lat. sanitas ~atis

sanatate f. 1. starea celui sanatos; 2. starea generala complexiune: e de o sanatate delicata; 3. salutare: la totzi sanatate! 4. toast: a bea in sanatatea cuiva; 5. pace buna: daca nu vrei sanatate! [Lat. SANITATEM].

sanatáte f. (lat. sanĭlas átis d. sanus sanatos; it. sanitá pv. sandat santat fr. santé sp. sanidas pg. sanidade). Starea celuĭ sanatos: sanatatea e cea maĭ mare bogatzie. Starea generala a trupuluĭ constitutziune complexiune: era de o sanatate delicata. K termin de salutare: sanatate! (subintz. va urez). K termin de incetare a unuĭ lucru a uneĭ sperantze a uneĭ griji ild. „s’a sfirshit” saŭ „pace buna” saŭ „dute sanatos shi lasama’n pace”: De acuma sanatate! daca nu vreĭ sanatate! A bea in sanatatea cuĭva a inchina in sanatatea cuĭva a ridica un toast.

sanatate sf vz sanatate

sanatáte s. f. g.d. art. sanatắtzii

sanatáte s. f. g.d. art. sanatatzii

sanatate tatzi.

Sanatate ≠ boala

sanatáte (sanatắtzi) s. f. 1. Stare generala buna a organismului. 2. Sanatate (1) publica. 3. Salut formula de salut. 4. Toast. 5. Gata nimic mai mult! (functzie de interj.). Mr. sinatate megl. sanitati. Lat. sanĭtatem (Pushcariu 1509; REW 7580) cf. alb. šendet (Meyer 405; Philippide II 653) it. sanità prov. santat fr. santé. Pentru ultimul sens cf. pace. Der. sanatos adj. (teafar; salutar salubru; intreg fara defect; intact incoruptibil; teribil respectabil) mr. sinatos megl. sinitos din lat. *sanĭtōsus (Meyer Alb. St. IV 35; Pushcariu 1519; REW 7580a) cf. nap. sanetuse campid. sanidozu cuvint de uz comun (ALR I 131); nesanatos adj. (fara sanatate morbos bolnav); sanatoasa s. f. (fam. fuga scapat); poate prin aluzie la proverbul fugai rushinoasa dar e sanatoasa; insanatoshi (var. sanatosha) vb. (a se face bine a se vindeca); sunatoare (var. sanatoare sanitoare) s. f. (pojarnitza inimioara Hypericum perforatum; numele altor plante Crepis foetida Helianthemum mobile Hyosciamus niger Gnaphalium dioicum) datorita virtutzilor sale curative alterata fonetic prin etimologie populara considerinduse der. de la a suna (Pushcariu Lr. 17; dupa Tiktin shi Candrea din lat. sanatōria cu aceeashi modificare). Der. neol. sanatoriu s. n. fin fr. sanatorium; sanitar adj. din fr. sanitaire; sanicioara s. f. (iarbafrintului Sanicula europaea) probabil interpretarea neol. a numelui shtiintzific al planetei cf. mag. szaniczor (Tiktin).

SANATATE. Subst. Sanatate sanatate fizica vigoare fortza putere robustetze vinjoshenie vinjoshie (rar) vinj (inv. shi pop.) voinicie (pop.); vitalitate putere de viatza virilitate; tarie rezistentza; energie dinamism vioiciune sprinteneala. Sanatate psihica echilibru sufletesc. Viatza sanatoasa; cumpatare moderatzie intarire fortificare calire (fig.) otzelire (fig.). insanatoshire intremare imputernicire (rar) vindecare inzdravenire lecuire tamaduire convalescentza analepsie. Igiena profilaxie. Sanatate publica. Ocrotirea sanatatzii. Adj. Sanatos sanatoshel (dim.) zdravan teafar intreg nevatamat nebolit (reg.) valid. Viguros plin de fortza puternic robust tare tare (bun) de vina tare de virtute voinic voinicutz (dim.) voinicos vinjos vinos musculos. Rezistent; energic dinamic vioi sprinten sprintenel (dim.) sprinteior (pop.). Intarit fortificat calit (fig.) otzelit (fig.). Convalescent. Insanatoshit vindecat inzdravenit. Cumpatat moderat. Igienic; profilactic. Vb. A fi sanatos a se simtzi bine a avea sanatatea de fier a fi sanatos tun a plesni de sanatate a nu avea nici pe dracul; a arata bine a fi roshu in obraz a avea culoare; a fi in putere a fi tare k piatra a fi sanatos k un harbuz a fi tare de chica a fi tare de cosh al tzine balamalele (fam.). A (se) intari a (se) fortifica a (se) cali (fig.) a (se) otzeli (fig.). A (se) face sanatos a (se) insanatoshi a (se) pune pe picioare a (se) intrema a (se) vindeca a (se) face bine a (se) lecui a (se) tamadui a (se) inzdraveni. A vitaliza (rar) a da putere (vigoare) a tonifica (livr.). A se ingriji de sanatate ashi pastra sanatatea; a ocroti sanatatea. V. insanatoshire putere refacere tratament medical.

ORGANIZATZIA MONDIALA A SANATATZII (O.M.S.; in engl.: World Health Organization W.H.O.) agentzie specializata guvernamentala (din 15 nov. 1947) in cadrul sistemului O.N.U. cu sediul la Geneva (Elvetzia) creata la 22 iul. 1946 (ishi incepe activitatea la 21 iul. 1948) in scopul coordonarii activitatzilor internatzionale cu caracter sanitar al cercetarilor farmaceutice organizarii schimbului de informatzii in domeniul sanatatzii asigurarii asistentzei tehnice pentru tzarile in curs de dezvoltare shi eradicarea bolilor epidemice shi endemice. O.M.S. are 191 membri (2002) printre care shi Romania (din 8 iun. 1948).