10 definiții pentru sângeratic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SÂNGERÁTIC, -Ă, sângeratici, -ce, adj. (Înv.) Sângeros (1). ♦ (Despre evenimente, întâmplări) Însoțit de vărsări de sânge; plin de cruzime, sângeros. – Sângera + suf. -atic.
sângeratic, ~ă a [At: HELIADE, L. B. I, 221/8 / V: (înv) ~tec / Pl: ~ici, ~ice / E: sângera + -atic] 1-3 (Înv) Sângeros (1-3). 4 (Fig) Sângeriu (1). 5 Sângerat2 (1). 6 Sangvinolent (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SÂNGERÁTIC, -Ă, sângeratici, -ce, adj. (Înv.) Sângeros (1). ♦ (Despre evenimente, întâmplări) însoțit de vărsări de sânge; plin de cruzime, sângeros. – Sângera + suf. -atic.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sângeratic a. sângeros: gând sângeratic NEGR.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sângeratec, ~ă a vz sângeratic
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SÎNGERÁTIC, -Ă, sîngeratici, -e, adj. (Învechit) Sîngeros (1). Dar dreptatea... n-a putut îngădui Gîndul său cel sîngeratic să se poată săvîrși. NEGRUZZI, S. I 117. ♦ (Despre evenimente, întîmplări) Însoțit de vărsări de sînge; plin de cruzime, sîngeros. Cu oastea pornind la război sîngeratic armele lui îmbrăca, nesupus bătrînețelor grele. MURNU, I. 199.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sângerátic (înv.) adj. m., pl. sângerátici; f. sângerátică, pl. sângerátice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sângerátic adj. m., pl. sângerátici; f. sg. sângerátică, pl. sângerátice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SÂNGERÁTIC adj. v. roșu, sângeriu.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sîngeratic adj. v. ROȘU. SÎNGERIU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
sângeratic, sângeraticăadjectiv
-
- Dar dreptatea... n-a putut îngădui Gîndul său cel sîngeratic să se poată săvîrși. NEGRUZZI, S. I 117. DLRLC
- 1.1. (Despre evenimente, întâmplări) Însoțit de vărsări de sânge; plin de cruzime. DEX '09sinonime: sângeros
- Cu oastea pornind la război sîngeratic armele lui îmbrăca, nesupus bătrînețelor grele. MURNU, I. 199. DLRLC
-
-
etimologie:
- Sângera + sufix -atic. DEX '98 DEX '09