opțiuni

6 definiții pentru râvnire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

râvnire sf [At: CORESI, EV. 47 / V: (înv) răv~, rev~, (reg) râmn~, rămn~ / Pl: ~ri / E: râvni] 1 Dorință (2). 2 (Înv) Credință (3). 3 (Înv) Patimă. 4 (Înv) Invidie. 5 (Înv) Mânie. 6 Pedeapsă.

râvnire f. aspirațiune: o prostatică râvnire la mărire! OD.

râmnire sf vz râvnire

RÎVNIRE s. f. (ȚR) Dușmănie, ură. Și văzînd jidovii gloatele să împlură de rîvnire. NT 1703, 107r. Etimologie: rîvni. Vezi și rîvni. Cf. alean (2), alenie, alenșig (2), b ă s ă u (2), m ă r a z, z a v i s t i e.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RÂVNÍRE s. v. aspirație, chef, ciudă, credință, cucernicie, cuvioșenie, cuvioșie, dispoziție, dor, dorință, evlavie, gelozie, gust, invidie, năzuință, necaz, pică, pietate, pioșenie, piozitate, pizmă, plac, plăcere, poftă, pornire, ranchiună, religiozitate, râvnă, smerenie, tendință, vis, voie, voință, vrere.

rîvnire s. v. ASPIRAȚIE. CHEF. CIUDĂ. CREDINȚĂ. CUCERNICIE. CUVIOȘENIE. CUVIOȘIE. DISPOZIȚIE. DOR. DORINȚĂ. EVLAVIE. GELOZIE. GUST. INVIDIE. NĂZUINȚĂ. NECAZ. PICĂ. PIETATE. PIOȘENIE. PIOZITATE. PIZMĂ. PLAC. PLĂCERE. POFTĂ. PORNIRE. RANCHIUNĂ. RELIGIOZITATE. RÎVNĂ. SMERENIE. TENDINȚĂ. VIS. VOIE. VOINȚĂ. VRERE.

Intrare: râvnire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râvnire
  • râvnirea
plural
  • râvniri
  • râvnirile
genitiv-dativ singular
  • râvniri
  • râvnirii
plural
  • râvniri
  • râvnirilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • râmnire
  • râmnirea
plural
  • râmniri
  • râmnirile
genitiv-dativ singular
  • râmniri
  • râmnirii
plural
  • râmniri
  • râmnirilor
vocativ singular —
plural —