RUS A rushi se s. m. adj. 1. S. m. Persoana care face parte din populatzia Rusiei sau este originara de acolo; 2. Adj. Care apartzine Rusiei sau rushilor (1) privitor la Rusia ori la rushi. ♦ (Substantivat f.) Limba rusa. Din rus. rus’.

rus¹ rusa [At: N. COSTIN ap. GCR II 3/14 / Pl: rushi ruse / E: rs русь] 12 smf Persoana din populatzia de baza a Rusiei sau care este originara de acolo. 3 smp Popor care locuieshte in Rusia. 4 a Care apartzine Rusiei. 5 a Originar din Rusia Si: rusesc. 67 a Care se refera la Rusia sau la rushi (3) Si: rusesc. 8 sf Limba vorbta de rushi¹ (3).

rus² rusa a [At: ANON. CAR. / Pl: rushi ruse / E: bg рус srb rus] (Ivr) 1 De culoare roshie Si: roshcat (1). 2 (Ie) A fi ~ A fi om roshu la fatza shi la par.

RUS A rushi se s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a Rusiei sau este originara de acolo; 2. Adj. Care apartzine Rusiei privitor la Rusia. ♦ (Substantivat f.) Limba rusa. Din rus. rus’.

RUS² A rushi se adj. Al rushilor; propriu rushilor provenit din Rusia din Uniunea Sovietica. Limba rusa. Literatura rusa.

RUS¹ ~a (rushi ~e) Care apartzine Rusiei sau populatziei ei; din Rusia. Stepa ~a. /< rus. rus

rus m. locuitor din Rusia. ║ a. rusesc: limba rusa. [Rus. RUSŬ].

1) Rus Rúsca pl. shte (est) shi Rusoaĭk (vest) s. (rus. Rus). Locuitor din Rusia. Adj. Fals (neol.). Rusesc.

2) rus a adj. (vsl. rusŭ bg. sirb. rus roshcat blond. Cp. shi cu lat. rŭssus rosh inchis; it. rosso fr. roux). Vest. Cafeniŭ roshcat rusav vorbind de paru animalelor.

RÚSA f. mai ales art. Limba vorbita de rushi. [G.D. rusei] /< rus. rus

rus adj. m. s. m. pl. rushi; adj. f. rúsa pl. rúse

rus s. m. adj. m. pl. rushi; f. sg. rúsa pl. rúse

+ruso nordcoreean adj. m. pl. ruso nordcoreeni f. ruso nordcoreeana pl. ruso nordcoreene

rúsa (limba) s. f. g.d. art. rúsei

rúsa (limba) s. f. g.d. art. rúsei

RUS adj. v. aramiu roshcat roshcovan roshiatic.

RUS s. adj. 1. s. (inv. shi pop.) muscal (inv.) rosian. (E ~ de origine.) 2. adj. rusesc (inv. shi pop.) muscalesc (inv.) mosc moschicesc (inv.) rosian rosienesc. (Stepa ~.)

rus adj. v. ARAMIU. ROSHCAT. ROSHCOVAN. ROSHIATIC.

RUS s. adj. 1. s. (inv. shi pop.) muscal (inv.) rosian. (E ~ de origine.) 2. adj. rusesc (inv. shi pop.) muscalesc (inv.) mosc moschicesc (inv.) rosian rosienesc. (Poporul ~.)

RUS² RÚSA rushi rúse adj. Blond. (din sl. rŭsu; deriv. din lat. russus pare mai putzin prob. cf. roshu)

rus (rúsa) adj. Roshu. Mr. arus megl. rus. Sl. rusŭ (Cihac II 321; Tiktin; Graur BL VI 170). Der. din lat. russus (Pushcariu 1487; Capidan Dacor. IV 850; REW 7466) pare mai putzin probabila cf. roshu. Der. rus s. m. (rus; gindac Blatta germanica); rusav adj. (roshu) din rut. rusjavyj (Tiktin) sec. XVII inv.; rusca s. f. (femeie rusa; oaie roshcata); ruscea (var. rushcea) s. f. (brindusha Colchicum autumnale); ruscutza s. f. (plante Adonis flamea A. vernalis; moneda de argint); rusesc adj. (rus; indracit blestemat); ruseshte adv. (in rusa k rushii); rusifica vb. (a face pe cineva rus a se asimila rushilor); rusneac (var. rusnac) s. m. (rutean); rushetz adj. (roshcat); rushitza s. f. (vaca roshcata); rushulica (var. rush(c)ulitza) s. f. (planta Hieracium aurantiacum). Rushchiu s. n. (Trans. loc pietros arid) sar spune in loc de ruschiu (cf. ruscea rushcea) datorita culorii roshietice a unora din aceste locuri k shi in cazul lui rushetz foarte folosit k toponim; explicatzia lui Pushcariu Dacor. III 680 care porneshte de la lat. rūscŭlum nu este convingatoare.

Baletele ruse denumire a mai multor companii de balet*. Cele mai cunoscute sunt B. din Monte Carlo shi mai ales B. initziate in 1909 de Serghei Diaghilev (18721929). Animator inteligent Diaghilev shia asigurat colaborarea unor coregrafi de prim ordin (M. Fokine V. Nijinski L. Massine B. Nijinska G. Balanchine) a unor dintre cei mai mari dansatori ai epocii (Karsavina Pavlova Markova Nijinski Fokine Lifar) a unor compozitori importantzi (Stravinski Prokofiev Debussy Ravel Satie Poulenc Milhaud Auric) a unor pictori de seama (Bakst Derain Picasso Braque Matisse Gris Miró). In 20 de ani de activitate B. au prezentat in premiera numeroase lucrari jucand un rol esentzial in afirmarea baletului modern.

RÚSA s. f. (< adj. rus a cf. rus. rus’): limba slava din grupul oriental vorbita de rushi locuitori majoritari in Federatzia Rusa cu capitala la Moscova shi de rushii din celelalte republici ale fostei Uniuni Sovietice azi devenite state independente (Bielorusia Ucraina TZarile Baltice Moldova (Basarabia) etc.). R. este limba comuna oficiala de intzelegere intre toate popoarele care alcatuiesc Federatzia Rusa; in acelashi timp ea este a doua limba de intzelegere intre locuitorii actualelor republici desprinse din fosta Uniune Sovietica shi una dintre limbile internatzionale folosite in forurile O.N.U. Se caracterizeaza prin: folosirea alfabetului chirilic; prezentza consoanelor dure shi muiate (care determina schimbari semantice); pronuntzarea identica a vocalelor a shi o in silabele neaccentuate (fenomenul akánie); prezentza lui l velar; o larga folosire a cuvintelor compuse; lipsa articolului; existentza a shase cazuri; declinarea proprie la adjective; aspect perfectiv shi aspect imperfectiv la verbe etc. In istoria limbii ruse se disting trei mari epoci fiecare cu trasaturi distincte: a) vechea rusa (velicorusa) vorbita intre secolele al VIlea shi al XIIIlea in perioada de formare a poporului rus de dezvoltare a statului kievean shi de aparitzie a scrierii ruse (secolele al VIlea al IXlea). Ea reprezenta o sinteza din elemente ale limbii vorbite de slavii din rasarit ale poeziei orale a acestora shi ale limbii slave bisericeshti (folosita in multe scrieri din secolele al XIlea al XIIIlea). In aceasta limba a fost realizat cel mai vechi monument de limba literara rusa: Cintec despre oastea lui Igor (in secolul al XIIlea); b) rusa medie vorbita intre secolele al XIIIlea shi al XVIIIlea dupa dezmembrarea statului kievean shi diversificarea vechii ruse (in urma adancirii particularitatzilor dialectale) in trei limbi de sine statatoare: rusa ucraineana shi bielorusa. In perioada dezvoltarii statului rus centralizat (intre secolele al XIVlea al XVIlea) a existat o stransa interactziune intre cele doua forme ale limbii ruse literare: forma livresca slava (slava veche) shi forma populara rusa. Atunci sau dezvoltat stilurile de baza ale limbii ruse literare: stilul documentelor de afaceri stilul religios stilul literaturii artistice shi stilul publicistic. R. a imprumutat atunci multe cuvinte din limbile turca germana shi polona. Raspandirea tiparului in secolul al XVIlea a contribuit la unificarea limbii ruse literare pe baza dialectului din zona Moscovei. In secolul al XVIIIlea limba literara rusa sa apropiat tot mai mult de limba populara datorita scrierilor lui Lomonosov. Realizand o sinteza din diferite elemente ale limbii literare ruse concretizata in trei stiluri de baza acesta a reushit sa limiteze astfel sfera de intrebuintzare a limbii slave bisericeshti numai la anumite genuri. R. a imprumutat in acest timp multe cuvinte din limbile apusene (mai ales in urma actziunii de „occidentalizare” a Rusiei de catre Petru cel Mare); c) rusa moderna vorbita incepand cu secolul al XIXlea shi astazi. La baza ei sta creatzia literara a poetului natzional rus A. S. Pushkin care a avut un rol deosebit in realizarea unei sinteze intre limba literara rusa shi limba vorbita. Marii scriitori clasici rushi Gogol Tolstoi Cehov Turgheniev Dostoievski etc. au contribuit apoi la desavarshirea limbii ruse moderne prin opere de mare valoare. R. dispune de doua mari grupuri de dialecte: dialectele din nord (cu mentzinerea deosebirii dintre vocala o shi vocala a neaccentuate) shi dialectele din sud (cu confundarea vocalelor o shi a neaccentuate) intre care exista multe graiuri de tranzitzie. Existentza unor elemente lexicale ruseshti in limba romana shi a unor elemente lexicale romaneshti in limba rusa (explicabile prin contactele directe dintre cele doua popoare in diferite momente istorice mai ales in perioada Regulamentului Organic shi a stapanirii Basarabiei) ia determinat pe lingvishti sa vorbeasca despre o influentza a limbii ruse asupra limbii romane shi invers despre o influentza a limbii romane asupra limbii ruse.

RUS com. in jud. Salaj situata la poalele dealurilor Garboului pe stg. Someshului; 1.190 loc. (2005). Halta de c. f. (in satul R.). Satul R. apare mentzioant documentar in 1325.

RUS Remus (n. 1942 Brashov) teolog roman. Prof. la Institutul Teologic shi Universitatea din Bucureshti. Specialist in istoria religiilor („Conceptzia despre om in marile religii” „Istoria religiilor. Manual pentru seminariile teologice” in colab. „Istoria filozofiei islamice” „Dictzionar enciclopedic de literatura creshtina in primul mileniu”).

RUS A (< rus) s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. (La m. pl.) Popor care sa constituit k natziune pe terit. Rusiei. Mai traiesc in alte republici de pe terit. fostei U.R.S.S. in S.U.A. shi Canada shi in tzarile din Europa Apuseana. ♦ Persoana care apartzine acestui popor. R. sunt de religie creshtina (ortodoxa). 2. Adj. Care apartzine Rusiei sau rushilor (1) privitor la Rusia sau la rushi; rusesc. ◊ Arta r. = primele manifestari apar din sec. 10 in orashele shi cnezatele Kiev Novgorod Vladimir Suzdal shi Moscova. Traditzionala arhitectura in lemn a influentzat plastica arhitecturii zidite. Bisericile se caracterizeaza prin cupole multiple shi prezentare etajata a volumelor (catedrala Sf. Sofia din Kiev sec. 12). In sec. 1415 apar elemente noi: arcul in potcoava cupola in forma de bulb decoratzii cu placi de faiantza colorata. Pe langa constructziile religioase (biserica Adormirea Maicii Domnlui catedrala Sf. Mihail biserica Vasili Blanjennii din Moscova) se realizeazaa ample constructzii militare (citadela Kremlinului din Moscova) shi civile (Granovitaia Palata din Moscova). In pictura se realizeaza ansambluri de fresca shi mozaic icoane shi ilustratzii de manuscris (A. Rubliov Teofan Grecul Dionisi). In sec. 18 shi 19 patrund influentzele stilurilor baroc rococo neoclasic. Pe primul loc continua sa se situeze arhitectura in domeniul careia k realizare reprezentativa se inscrie constructzia orashului SanktPetersburg. Se dezvolta de asemenea sculptura portretista shi statuara (I.P. Martos M.I. Kozlovski F.I. SHubin). In pictura genurile se diversifica shi in afara de portret apare compozitzia cu tematica variata (A.G. Venetzianov V.L. Borovikovski D.G. Levitzki V.A. Tropinin A.A. Ivanov P.A. Fedotov K.P. Briullov). Catre sfarshitul sec. 19 in a.r. un rol important in are mishcarea peredvijnicilor. La sfarshitul sec. 19 shi inceputul sec. 20 apar unele tendintze formaliste promovate de revista „Mir iskusstva”. Printre artishtii valoroshi ai acestei vremi se numara M.A. Vrubel V.A. Serov S.A. Korovin shi A.E. Arhipov. Din al doilea deceniu al sec. 20 se dezvolta arta sovietica. In sculptura se remarca Sadr S.T. Konenkov M.G. Manizer E.V. Vucetici N.A. Andreev V.I. Muhina; in pictura I.I. Brodski K.F. Iuon S.V. Gherasimov P.P. Koncealovski M.V. Nesterov M.S. Sarian S.A. Ciuikov A.A. Deineka iar in grafica V.A. Favorski E.A. Kibrik Kudriniksi. O mare inflorire dobandeshte urbanismul shi arhitectura. ♦ (substantivat f.) Limba indoeuropeana din grupul limbilor slave de rasarit vorbita de rushi. Este cea mai importanta limba slava vorbita de peste 260 milioane de oameni. Rusa veche sa dezvoltat independent din slava incepand din sec. 11. Paralel cu ea a existat slavona rusa care era limba bisericii. Mai exista o forma scrisa numita rusa nonliterara folosita in cancelarii documente corespondentza. Pana in sec. 16 a existat o dubla dualitate: intre limba vorbita bogata in varietate dialectala shi rusa nonliterara shi pe de alta parte intre cele doua limbi scrise: slavona shi r. nonliterara. Din sec. 17 are loc unificarea progresiva a limbii scrise prin eliminarea slavonei punanduse bazele limbii r. moderne (gramatica lui Lomonosov de la 1755). Este limba oficiala a Federatziei Ruse shi una dintre cele shase limbi oficiale de lucru la O.N.U. Foloseshte alfabetul chirilic.

BALETELE RUSE companie de teatru condusa de Deaghilev. Spectacolele acesteia (care stau la originea baletului modern) inaugurate in 1909 realizeaza o sinteza a artelor (coregrafie muzica pictura). Printre balerinii B.R.: V. Nijinski A. Pavlova T. Karsavina M. Fokin.

CRONICA MOLDORUSA cronica incorporata intro colectzie de cronici ruseshti de la sfirshitul sec. 16. Nareaza pornind de le prototipul comun al cronicilor Moldovei din sec. 15 evenimentele de la intemeierea Moldovei pina la moartea lui SHtefan cel Mare (1504).

FEDERATZIA RUSA v. Rusia.

IMPERIUL RUS v. Rusia.

RAZBOAIELE RUSOTURCE denumirea conflictelor armate din sec. 1819 intre Rusia shi Imp. Otoman prin care prima urmarea sa obtzina suprematzia in bazinul Marii Negre sa ia locul stapanirii turceshti in Balcani shi sashi deschida drum spre Constantinopol. In cursul istoriei au avut loc urmatoarele razboaie rusoturce: 1. R. r.t. din 1711 la care a participat shi domnul Moldovei Dimitrie Cantemir. Incheiat prin Pacea de la Prut (iul. 1711) dar starea de razboi sa mentzinut pana in 1713. 2. R. r.t. din 17351739 la care a participat de partea Rusiei shi Austria incheiat cu Pacea de la Belgrad (sept. 1739) prin care Imp. Otoman inapoia Rusiei fortareatza Azov demilitarizata. Oltenia a reintrat in hotarele TZarii Romaneshti. 3. R. r.t. din 17681774 incheiat prin Pacea de la KuciukKainargi prin care Rusia a primit teritorii in N shi NE Marii Negre shi unele cetatzi precum shi libertatea comertzului in Marea Neagra shi Mediterana. Prevederile acestei paci limitau monopolul turcesc asupra comertzului TZarilor Romane. In timpul ostilitatzilor TZarile Romane au fost sub administratzie provizorie militara rusa sub comanda mareshalului P.A. Rumeantzev. 4. R. r.t. din 17871791 la care Austria a participat din nou din partea Rusiei. Prin Pacea de la Iashi care incheia razboiul Rusia a primit terit. dintre Bugul de Sud shi Nistru shi i se recunoshtea stapanirea asupra Crimeii. In timpul ostilitatzilor Moldova a fost ocupata de trupele ruse iar TZara Romaneasca de cele austriece. 5. R. r.t. din 18061812 incheiat prin Pacea de la Bucureshti prin care intre alte prevederi Rusia a anexat partea de est a Moldovei situata intre Prut shi Nistru (Basarabia). In timpul acestui razboi Moldova shi TZara Romaneasca au fost sub administratzie provizorie militara rusa. 6. R. r.t. din 18281829 incheiat prin Pacea de la Adrianopol prin care Rusia obtzinea recunoashterea stapanirii asupra tzarmului caucazian al Marii Negre asupra unor terit. din Transcaucazia shi asupra gurilor Dunarii precum shi dreptul pentru flota comerciala rusa de a trece nestingherita prin Bosfor shi Dardanele; Turcia recunoshtea independentza Greciei shi acorda o larga autonomie Serbiei. In privintza Moldovei shi TZarii Romaneshti Tratatul de la Adrianopol prevedea: restituirea catre TZara Romaneasca a cetatzilor de pe malul stang al Dunarii autonomia administrativa pentru ambele tzari alegerea pe viatza a domnilor care vor administra liber tzara impreuna cu Divanul libertatea comertzului pentru toate produsele (abolirea monopolului turcesc asupra comertzului Principatelor Romane) ingradirea dreptului de interventzie a Turciei in Principate mentzinerea ocupatziei ruseshti pana la plata despagubirilor de razboi de catre Poarta sh.a. Intre 1828 shi 1834 Moldova shi TZara Romaneasca au fost sub administratzia rusa in care timp au fost elaborate shi au intrat in vigoare Regulamentele Organice. 7. R. r.t. din 18771878 v. Razboiul pentru independentza.

RUSHIIMUNTZI com. in jud. Muresh situata la poalele NV ale mtzilor Gurghiu pe cursul mijlociu al raului Muresh la ieshirea acestuia din defileul ToplitzaDeda; 2.276 loc. (2005). Halta de c. f. (in satul R.M.). Prelucr. laptelui (cashcaval branzeturi) in satul Morareni. Satul R.M. apare mentzionat documentar prima data in 1319. Centru de cusaturi shi tzesaturi populare de pielarie shi cojocarit.