RUS A rushi se s. m. adj. 1. S. m. Persoana care face parte din populatzia Rusiei sau este originara de acolo; 2. Adj. Care apartzine Rusiei sau rushilor (1) privitor la Rusia ori la rushi. ♦ (Substantivat f.) Limba rusa. Din rus. rus’.

rus¹ rusa [At: N. COSTIN ap. GCR II 3/14 / Pl: rushi ruse / E: rs русь] 12 smf Persoana din populatzia de baza a Rusiei sau care este originara de acolo. 3 smp Popor care locuieshte in Rusia. 4 a Care apartzine Rusiei. 5 a Originar din Rusia Si: rusesc. 67 a Care se refera la Rusia sau la rushi (3) Si: rusesc. 8 sf Limba vorbta de rushi¹ (3).

rus³ sm [At: MARIAN INS. 489 / V: rush / Pl: rushi / E: nct] 1 Insecta Blatta germanica. 2 Insecta Blaps mortisaga. 3 (Iht) Porcushor (Gobio gobio).

RUS A rushi se s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. Persoana care face parte din populatzia de baza a Rusiei sau este originara de acolo; 2. Adj. Care apartzine Rusiei privitor la Rusia. ♦ (Substantivat f.) Limba rusa. Din rus. rus’.

RUS¹ rushi s. m. Persoana care face parte din populatzia de baza a vechii Rusii iar astazi din R.S.F.S.R. Amu cica era odata un rus care il chema Ivan. CREANGA P. 297. Cele mai frumoase icoane shi daruri ale bisericii vin de la rushi. BOLINTINEANU O. 295. ♦ (In vorbirea curenta) Cetatzean al Uniunii Sovietice. Fiele lor acolo la Berlin... Vaz cai protzapesc rushii inapoi shii bat de le merg fulgii. SADOVEANU M. C. 126.

RUS² rushi m. Persoana care face parte din populatzia de baza a Rusiei sau este originara din Rusia. /< rus. rus

rus m. locuitor din Rusia. ║ a. rusesc: limba rusa. [Rus. RUSŬ].

1) Rus Rúsca pl. shte (est) shi Rusoaĭk (vest) s. (rus. Rus). Locuitor din Rusia. Adj. Fals (neol.). Rusesc.

rus adj. m. s. m. pl. rushi; adj. f. rúsa pl. rúse

rus s. m. adj. m. pl. rushi; f. sg. rúsa pl. rúse

RUS s. v. shvab.

RUS s. adj. 1. s. (inv. shi pop.) muscal (inv.) rosian. (E ~ de origine.) 2. adj. rusesc (inv. shi pop.) muscalesc (inv.) mosc moschicesc (inv.) rosian rosienesc. (Stepa ~.)

RUS s. (ENTOM.; Phyllodromia germanica) corhan libarca shvab (reg.) coltzan prus tarhan.

RUS s. adj. 1. s. (inv. shi pop.) muscal (inv.) rosian. (E ~ de origine.) 2. adj. rusesc (inv. shi pop.) muscalesc (inv.) mosc moschicesc (inv.) rosian rosienesc. (Poporul ~.)

RUS³ rushi s. m. (Entom.) SHvab¹ Blatta germanica. (din rus²)

rus rushi s.m. Iobag: „Vitza ta e de harbuz / SHi tu eshti fecior de rus”; in continuare „Rus in Maramuresh insemna shi iobag” (Albinus 1938: 8). Sens atestat shi de TZiplea (1906). ♦ (onom.) Rus Rusu nume de familie (4.360 de persoane cu aceste nume in Maramuresh in 2007). Din rus nume etnic.

rus rushi s.m. Iobag: „Vitza ta e de harbuz / SHi tu eshti fecior de rus”; in continuare „Rus in Maramuresh insemna shi iobag” (Albinus 1938: 8). Sens atestat shi de TZiplea (1906). Din rus.

RUS com. in jud. Salaj situata la poalele dealurilor Garboului pe stg. Someshului; 1.190 loc. (2005). Halta de c. f. (in satul R.). Satul R. apare mentzioant documentar in 1325.

RUS Remus (n. 1942 Brashov) teolog roman. Prof. la Institutul Teologic shi Universitatea din Bucureshti. Specialist in istoria religiilor („Conceptzia despre om in marile religii” „Istoria religiilor. Manual pentru seminariile teologice” in colab. „Istoria filozofiei islamice” „Dictzionar enciclopedic de literatura creshtina in primul mileniu”).

RUS A (< rus) s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. (La m. pl.) Popor care sa constituit k natziune pe terit. Rusiei. Mai traiesc in alte republici de pe terit. fostei U.R.S.S. in S.U.A. shi Canada shi in tzarile din Europa Apuseana. ♦ Persoana care apartzine acestui popor. R. sunt de religie creshtina (ortodoxa). 2. Adj. Care apartzine Rusiei sau rushilor (1) privitor la Rusia sau la rushi; rusesc. ◊ Arta r. = primele manifestari apar din sec. 10 in orashele shi cnezatele Kiev Novgorod Vladimir Suzdal shi Moscova. Traditzionala arhitectura in lemn a influentzat plastica arhitecturii zidite. Bisericile se caracterizeaza prin cupole multiple shi prezentare etajata a volumelor (catedrala Sf. Sofia din Kiev sec. 12). In sec. 1415 apar elemente noi: arcul in potcoava cupola in forma de bulb decoratzii cu placi de faiantza colorata. Pe langa constructziile religioase (biserica Adormirea Maicii Domnlui catedrala Sf. Mihail biserica Vasili Blanjennii din Moscova) se realizeazaa ample constructzii militare (citadela Kremlinului din Moscova) shi civile (Granovitaia Palata din Moscova). In pictura se realizeaza ansambluri de fresca shi mozaic icoane shi ilustratzii de manuscris (A. Rubliov Teofan Grecul Dionisi). In sec. 18 shi 19 patrund influentzele stilurilor baroc rococo neoclasic. Pe primul loc continua sa se situeze arhitectura in domeniul careia k realizare reprezentativa se inscrie constructzia orashului SanktPetersburg. Se dezvolta de asemenea sculptura portretista shi statuara (I.P. Martos M.I. Kozlovski F.I. SHubin). In pictura genurile se diversifica shi in afara de portret apare compozitzia cu tematica variata (A.G. Venetzianov V.L. Borovikovski D.G. Levitzki V.A. Tropinin A.A. Ivanov P.A. Fedotov K.P. Briullov). Catre sfarshitul sec. 19 in a.r. un rol important in are mishcarea peredvijnicilor. La sfarshitul sec. 19 shi inceputul sec. 20 apar unele tendintze formaliste promovate de revista „Mir iskusstva”. Printre artishtii valoroshi ai acestei vremi se numara M.A. Vrubel V.A. Serov S.A. Korovin shi A.E. Arhipov. Din al doilea deceniu al sec. 20 se dezvolta arta sovietica. In sculptura se remarca Sadr S.T. Konenkov M.G. Manizer E.V. Vucetici N.A. Andreev V.I. Muhina; in pictura I.I. Brodski K.F. Iuon S.V. Gherasimov P.P. Koncealovski M.V. Nesterov M.S. Sarian S.A. Ciuikov A.A. Deineka iar in grafica V.A. Favorski E.A. Kibrik Kudriniksi. O mare inflorire dobandeshte urbanismul shi arhitectura. ♦ (substantivat f.) Limba indoeuropeana din grupul limbilor slave de rasarit vorbita de rushi. Este cea mai importanta limba slava vorbita de peste 260 milioane de oameni. Rusa veche sa dezvoltat independent din slava incepand din sec. 11. Paralel cu ea a existat slavona rusa care era limba bisericii. Mai exista o forma scrisa numita rusa nonliterara folosita in cancelarii documente corespondentza. Pana in sec. 16 a existat o dubla dualitate: intre limba vorbita bogata in varietate dialectala shi rusa nonliterara shi pe de alta parte intre cele doua limbi scrise: slavona shi r. nonliterara. Din sec. 17 are loc unificarea progresiva a limbii scrise prin eliminarea slavonei punanduse bazele limbii r. moderne (gramatica lui Lomonosov de la 1755). Este limba oficiala a Federatziei Ruse shi una dintre cele shase limbi oficiale de lucru la O.N.U. Foloseshte alfabetul chirilic.

RUSHII DE VEDE v. Roshiori de Vede.

RUS ivan muscal prieten.