RÚDA² rude s. f. (Reg.) 1. Prajina par drug. 2. Oishte protzap. Din magh. rud sb. ruda.

ruda³ sf [At: (a. 1836) DOC. EC. 643 / Pl: rude ruzi / E: srb ruda] 1 (Irg) Minereu. 2 (Reg) Mina.

ruda² sf [At: PO 303/26 / V: (Reg) rud (Pl: ruduri) sn / Pl: rude ruzi / E: mg rud srb ruda] (Reg) 1 Prajina par drug cu diverse intrebuintzari. 2 Prajina lunga in casele tzaraneshti de care se atarna haine obiecte casnice etc. Si: (pop) culme (11) (reg) rudar² (1). 3 Batz de rascolit jarul Si: (reg) jaruitor. 4 Prajina care leaga ciutura de cumpana fantanii. 5 Prajina lunga ce se pune deasupra carului pentru a se lega strans incarcatura. 6 (Mpl) Fiecare dintre prajinile care se pun la car paralel cu loitrele cand se transporta fan paie etc. 7 (Mpl) Prajina servind la caratul fanului. 8 (Mpl; determinat prin „de mort”) Prajina servind la transportul sicriului. 9 Oishte. 10 (Is) Cal (sau bou) de (sau din de la) ~ Cal (sau bou) rotash (1). 11 (Mpl) Fiecare dintre hulubele carutzei cu un cal. 12 Carutza pentru doi cai. 13 (Mpl) Fiecare dintre cei doi carambi paraleli ai loitrei unei carutze sau unui car. 14 (Pan; udp „de”) Obiect in forma de drug Vz baton (1).

RÚDA² rude s. f. (Reg.) 1. Prajina par drug. 2. Oishte protzap. Din magh. rud scr. ruda.

RÚDA² rude s. f. (Regional) 1. Prajina par drug. Iau mai inainte de toate doua naframi... le prind de partea superioara a unei rude frumos impestrita. MARIAN NU. 267. Armele lor cele mai cumplite Era furce shi rude de shatra. BUDAIDELEANU TZ. 66. Ruda lunga fara umbra (Valea). GOROVEI C. 391. 2. Oishte protzap. Cocoshul urcat pe ruda carului ishi inaltza creasta impreuna cu un picior facind gainilor din preajmai semn sa taca. DAN U. 215. Un car cu cite doua protzapuri sau rude. MARIAN O. II 286. Draga hai de ma saruta Catzi dau boii de la ruda. JARNÍKBIRSEANU D. 78. ♦ Carimb (2). Gujba se numeshte in Transilvania o impletitura de carpan cu care se leaga leucele de rudele caralor. MARIAN O. II 395.

ruda f. Mold. Tr. 1. oishte: cal de ruda; 2. prajina de intins hainele (in casele tzaraneshti). [Origina necunoscuta].

2) rúda f. pl. e (ung. rúd prajina; sirb. ruda oishte. Cp. shi cu lat. rŭdis f. batz cu care se exercitaŭ gladiatoriĭ). Trans. Prajina care se tzin haĭnele in casele tzaraneshtĭ (culme). Par paringa. Ceatlaŭ prajina adaugata la carutza k sa se inhame inc’un cal: cal de ruda. Tinjala. In Ml. rud n. pl. urĭ.

3) rúda f. pl. e shi ruzĭ (sirb. bg. rúda rus. rudá mineral mina; vsl. ruda metal. V. rudar). Serbia. Mina baĭe.

rúda s. f. g.d. art. rúdei; pl. rúde

rúda (persoana obiect) s. f. g.d. art. rúdei; pl. rúde

RÚDA s. v. batz categorie clasa coada culme drug familie fel gen generatzie minereu neam nuia oishte par popor populatzie prajina protzap semintzie soi specie spetza tip varga varietate vitza.

ruda s. v. BATZ. CATEGORIE. CLASA. COADA. CULME. DRUG. FAMILIE. FEL. GEN. GENERATZIE. MINEREU. NEAM. NUIA. OISHTE. PAR. POPOR. POPULATZIE. PRAJINA. PROTZAP. SEMINTZIE. SOI. SPECIE. SPETZA. TIP. VARGA. VARIETATE. VITZA.

rúda (rúde) s. f. 1. (Mold. Trans.) Par prajina prepeleac. 2. Oishte protzap. Sb. ruda (Miklosich Slaw. Elem. 43; Tiktin; Rosetti II 82).

rúda rude s.f. 1. Prajina par drug 2. Barna de lemn ashezata orizontal pe peretele cel mai lung al casei; impodobita cu randuri succesive de tzesaturi (tzoluri fetze de perina cergi tot ce tzine de zestrea fetei) lasand sa se vada numai 2030 cm din marginea de jos a fiecareia: „Ruda avea shi o semnificatzie sociala indicand starea economica a gospodarului (...). In unele case instarite paralel cu prima ruda se ashaza inca una aranjata in acelashi fel” (Stoica Pop 1984: 85); „Dute mama shi petzé / Undei vede ruda grea / SHi cocoana frumushea” (Barlea 1924 I: 218). 3. Prajina de la cumpana fantanii. 4. Fiecare din prajinele care se pun paralel cu loitrele de la car cand se transporta fanul. 5. Arac pentru fasole. 6. Unitate de masura pentru lungimi: „O ruda = 4 m” (Sapantza). Din magh. rud (Scriban DEX MDA) srb. ruda „oishte” (Scriban; Miklosich Tiktin Rosetti cf. DER; DEX MDA).

rúda e s.f. Barna de lemn ashezata orizontal pe peretele cel mai lung al casei; impodobita cu randuri succesive de tzesaturi (tzoluri fetze de perina cergi tot ce tzine de zestrea fetei) lasand sa se vada numai 2030 de cm. din marginea de jos a fiecareia: „Ruda avea shi o semnificatzie sociala indicand starea economica a gospodarului (...). In unele case instarite paralel cu prima ruda se ashaza inca una aranjata in acelashi fel” (Stoica Pop 1984: 85); „Dute mama shi petzé / Undei vede ruda grea / SHi cocoana frumushea” (Barlea 1924 I: 218). Din sl. ruda.