rok¹ sf [At: ISIS (1862) 44²/37 / Pl: roci roce / E: fr roc roche it rocca] 1 (Adesea urmat de determinari care indica provenientza felul natura etc.) Material constitutiv al scoartzei terestre care se prezinta in general sub forma de agregate alcatuite din unul sau mai multe minerale. 2 (Pex) Bolovan (3).

rok² sf [At: BIANU D. S. / Pl: ? / E: nct] (Bot; Trs) Rouacerului (Drosera rotundifolia).

RÓK roci s. f. Mineral sau asociatzie de minerale de compozitzie aproape uniforma care constituie scoartza pamintului (in special partea solida). Odata ajunshi in virf la 1200 de metri pe aceleashi roci care altadata lava a urcat gilgiind oamenii coboara acum in crater printre copaci batrini shi puternici. BOGZA C. O. 167. Pl. shi: roce (PROBL. GEOGR. I 65).

RÓK s.f. Asociatzie de minerale de compozitzie aproape uniforma care constituie scoartza Pamantului. ♦ Stanca de piatra. [Pl. ci ce. / < lat. it. rocca cf. fr. roc roche].

RÓK s. f. asociatzie de minerale agregat de compozitzie aproape uniforma care constiuie scoartza Pamantului. (< it. rocca fr. roc)

RÓK roci f. Agregat material natural care constituie scoartza terestra shi se prezinta sub forma aproape uniforma. ~ magmatica. ~ vulcanica. / < it. rocca fr. roc roche

roca f. massa de piatra stanca (= fr. roc).

*rók f. pl. e shi ĭ (fr. roche it. roccia shi rocca). Min. Stinca.

rók s. f. g.d. art. rócii; pl. roci

rók s. f. g.d. art. rócii; pl. roci

roca pl. roci

RÓK s. (GEOL.) 1. piatra (inv.) stanca. (O ~ dura.) 2. roca clastica v. roca detritica; roca colectoare v. roca magazin; roca detritica = roca clastica; roca efuziva = vulcanit roca vulcanica; roca eruptiva v. roca magmatica; roca magazin v. roca colectoare; roca magmatica = roca eruptiva; roca organogena v. biolit; roca sedimentara v. roca vulcanica = vulcanit roca efuziva.

RÓK s. v. rouacerului.

ROK s. (GEOL.) 1. piatra (inv.) stinca. (O ~ dura.) 2. roca efuziva = vulcanit roca vulcanica; roca organogena = biolit organogen organolit; roca vulcanica = vulcanit roca efuziva.

rok s. v. ROUACERULUI.

ROCA. Subst. Roca shist; roca vulcanica roca eruptiva roca magmatica roca sedimentara. Acaustobiolit; andezit; aplit; ardezie; argila lut huma (pop.); asfalt; batolit; bauxita; bazalt; biolit; brecie; calcar piatradevar (pop.); caolin; caustobiolit; carbune antracit huila lignit turba; dacit; diorit dolomita; filit; fonolit; fosforit; gabro; gnais; granit; granulit; grandiorit; grohotish; guano; jasp; kimberlit; labradorit; lidita; loess; marmora; marna; micashist; migmatita; nisip obsidian pegmatit; peridotit; piatra piatra ponce; pietrish; pirolit; pisolit porfir; porfirit; radiolarit; riolit; serpentin; sienit; silex; shmirghel; talc steatit; trahit; tuf tufit. Mina baie (reg.) cariera. Petrografie; litologie Petrologie. Petrograf. V. mineral.

roca (engl.= rock) agregat min. format prin procese naturale in cadrul scoartzei terestre shi caracterizat prin compozitzie bine definita structura shi textura. Se disting: r. endogene (generate de procesele ce au loc in int. litosferei: → magmatism → metamorfism) shi r. exogene (formate la supr. scoartzei sub influentza proceselor exogene: → alterare shi sedimentare). R. magmatice sunt agregate de regula poliminerale silicatate formate prin consolidarea magmelor in zone profunde ale scoartzei terestre (r. intrusive) sau la supr. acesteia (r. efuzive). R. metamorfice sunt r. monominerale shi poliminerale de recristalizare (→ blasteza) profunda a unor dep. preexistente sub actziunea factorilor dinamici termici sau dinamotermici. R. exogene sunt caracteristice supr. scoartzei terestre (dom. sedimentar subaerian sau subacvatic) shi au un caracter poligenetic. Acestea sau format sub actziunea proceselor de dezagregare shi alterare (r. reziduale) a factorilor de transport shi acumulare (r. detritice) a proceselor chimice de precipitare shi a proceselor biotice (evaporite shi r. biogene sau organogene).

acvifuge roci ∼ (hidro.) despre un agregat natural (roca) compact lipsit de pori dar afectat de fisuri prin care poate circula apa; ex. r.a. magmatice metamorfice etc.

asociatzie naturala de roci (engl.= natural rocks assemblange)1. (petrogr.) totalitatea rocilor care apar intro reg. shi care au provenit dintro aceeashi sursa (magma parentala). A. n. r. magmatice grupeaza roci comagmatice intrusive (vulcanitele dintrun lantz vulcanic) care se inrudesc prin proprietatzile lor; 2. (sedim.) totalitatea dep. care se acumuleaza succesiv intrun baz. de sedimentare shi intro anumita etapa a evolutziei sale. A. n. r. sedimentare ofera indicatzii asupra conditziilor tectostructurale in care a fost plasat baz. (zona de craton sau zona de orogen zona de rift zona de subductzie zona de coliziune) shi asupra paleomediilor de sedimentare. Flishul molasa constitue a. n. r. plasate in bazine mobile din zone de subductzie. Sin. asociatzie litologica.

clastic roci ~ (e) (engl.= clastic clastic rocks) despre un produs obtzinut prin fragmentare sau spargere in urma unor procese de dezagregare (→ epiclastic) a unor explozii vulcanice (→ piroclastic) sau a unor procese de deformare mecanica (→ cataclastic); termenul este folosit mai frecvent in domeniul sedimentar pentru a defini constituentzii c. (alogeni) ai rocilor detritice (epiclastice ).

magazin roci ∼ (engl.= rezervoir) → colector.

roca magazin (engl.= reservoir rock) in geologia petrolului roca cu grad ridicat de porozitate sau fisuratzie permitzand acumularea hidrocarburilor shi formarea unor zacaminte. R.m. cuprind gresii slab cimentate nisipuri calcare fisurate sau cu largi spatzii formate prin dizolvare. O buna r.m. cedeaza cu ushurintza hidrocarburile acumulate. Sin. → colector rezervor. (V.M.)

roca mama 1. (engl.= source rock) in geologia petrolului roca in care sau format hidrocarburile shi din care apoi acestea pot migra spre roca magazin; in general sunt roci pelitice; ex.: shist. disodilice din C. Orient.; 2. roca din a carei erodare provine materialul detritic ce participa la formarea unui sediment sau din a carei alterare fizicochimica provine solul shi aria sursa

roca protectoare (engl.= seal) roca impermeabila ce acopera rocile magazin in care se afla acumulari de hidrocarburi impiedicand migrarea acestora shi implicit degradarea zacamantului. Sin = roci ecran

structura rocilor (engl.= rock structures) totalitatea caracterelor unei roci prin care se exprima gradul de cristalizare (→ holocristalin → hipocristalin) dimensiunile absolute (→ afanitic faneritic) shi relative ale cristalelor (→ echicristalin → inechicristalin → porfiric) sau formele acestora (s. → alotriomorfa s. → hipidiomorfa s. → panidiomorfa); in dom. sedimentar s.r. exprima de cele mai mute ori relatziile dintre constituentzi vizibile in cadrul unui strat (→ laminatzia) sau la supr. acestuia (→ ondulatzii mecanoglife). V. shi textura.

RÓK (< fr.) s. f. (PETROGR.) Material constitutiv al unei formatzii naturale parte integranta a scoartzei terestre. Se prezinta in general sub forma de agregate alcatuite din unul sau mai multe minerale. R. iau nashtere in urma variatelor procese geologice. In functzie de geneza lor se deosebesc: a) r. eruptive sau magmatice formate prin consolidarea maselor topite de silicatzi in interiorul scoartzei (r. intruzive r. plutonice) ori pe suprafatza ei (r. efuzive r. vulcanice); b) r. sedimentare rezultate prin depunerea materialelor de dezagregare shi de alterare a rocilor de pe suprafatza scoartzei transportate sub actziunea vantului a ghetzarilor a apelor curgatoare shi a marii (r. clastice) sau formate prin precipitare chimica in ape marine lacustre sau de izvoare (r. de precipitare) prin intermediul organismelor (r. biogene) ori prin acumulare pe loc a materialului insolubil rezultat din alterarea rocilor (r. reziduale); c) r. metamorfice nascute prin transformarea rocilor preexistente in conditzii de temperatura ridicata (r. de contact) sau in conditziile unei intense dislocatzii a zonelor mobile ale scoartzei Pamantului (r. cristalofiliene) shi r. cataclastice. R. sunt caracterizate prin compozitzia mineralogica structura (gradul de cristalizare marimea cristalelor) shi textura lor (dispozitzia in spatziu a mineralelor componente). Aceste elemente fundamentale pentru identificarea r. se pot stabili in unele cazuri cu ochiul liber dar in mod curent se recurge la examenul microscopic. Pentru studiul mai complet al r. se apeleaza shi la analiza chimica la determinarea proprietatzilor tehnologice etc. In afara de interesul shtiintzific general al cercetarii R. studiul acestora prezinta importantza practica deosebita deoarece ele insele constituie uneori substantze minerale utile sau contzin astfel de substantze formate fie o data cu ele fie mai tarziu. R. utila roca folosita in industrie. R.u. pot fi materiale de constructzie (ex. marmura granit andezit bazalt) materiale abrazive (ex. piatra ponce gresia shmirghelul etc.) materii prime ceramice (ex. argila refractara) materie prima pentru fabricarea cimentului (ex. marne calcare) materiale cu felurite intrebuintzari industriale (ex. piatra litografica creta diatomitul etc.). R.mama de petrol = roca argiloasa marnoasa silicioasa sau calcaroasa rezultata in urma consolidarii unor sedimente bogate in substantze organice prin transformarea carora in conditziile unui bazin marin cu ape de fund lipsite de oxigen au luat nashtere bitumine (gaze petrol asfalt etc.). In anumite conditzii de presiune shi de temperatura r.m. de p. sa compactizat shi a cedat o parte din petrolul shi din gazele care le contzinea rocilor poroase inconjuratoare care au devenit astfel rocimagazin sau rocicolectoare. In Romania se intalnesc cu caracter r.m. de p. in Silurian (shisturi cu graptolitzi in Dobrogea) Liasic (shisturi bituminoase in Banat) Cretacicul inferior (seria shisturilor negre din flishul Carpatzilor Orientali) Oligocen (shisturi disolitice menilite marne albe bituminoase in Carpatzii Orientali) shi in Neogen (marne shisturi cu radiolari in zona precarpatica shi in Transilvania). (PEDOL.) R. parentala = roca care sa format erofilul de sol sau din care a provenit materialul care sa format solul. Din. r.mama de sol r. de solidificare.