opțiuni
  • info

11 definiții pentru ridichioară

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RIDICHIOÁRĂ, ridichioare, s. f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze ovale, inegal crestate, și cu flori galbene (Sinapis arvensis). – Ridiche + suf. -ioară.

RIDICHIOÁRĂ, ridichioare, s. f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze ovale, inegal crestate, și cu flori galbene (Sinapis arvensis). – Ridiche + suf. -ioară.

ridichioară sf [At: FL. 54 / V: răd~ / Pl: ~re / E: ridiche + -ioară] (Bot) 1 Cerențel (1) (Geum urbanum). 2 Muștar de câmp (Sinapis arvensis). 3-4 (Îf răd~) Rapiță (Brassica rapa, Brassica napus). 5 Ridiche (10)-sălbatică (Raphanus raphanistrum). 6 Mărțișor (Geum montanum). 7 Călțunul (5)-doamnei (Geum rivale). 8 Micsandră-sălbatică (Erysimum repanelum).

RIDICHIOÁRĂ, ridichioare, s. f. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze ovale neegal dințate și cu flori galbene, care crește prin semănături și prin locuri virane (Sinapsis arvensis); rapiță-sălbatică. Ridichioara sau rapița-sălbatică crește prin ogoare, nesemănată. Se înmulțește din semințele ei cele negre, care nu degeră iarna în pămînt. ȘEZ. XV 41.

RIDICHIOÁRĂ ~e f. (diminutiv de la ridiche) Plantă erbacee necultivată, cu tulpina erectă, înaltă și ramificată, cu frunze inegal dințațe și cu flori galbene; rapiță sălbatică. /ridiche + suf. ~ioară

ridichioară f. Bot. cerențel.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ridichioáră (-chioa-) s. f., g.-d. art. ridichioárei; pl. ridichioáre

ridichioáră s. f. (sil. -chioa-), g.-d. art. ridichioárei; pl. ridichioáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RIDICHIOÁRĂ s. (BOT.; Sinapis arvensis) muștar de câmp.

RIDICHIOÁRĂ s. v. călțunul-doamnei, cerențel, cuișoriță, ridiche sălbatică.

RIDICHIOARĂ s. (BOT.; Sinapis arvensis) muștar de cîmp.

ridichioară s. v. CERENȚEL. CUIȘORIȚĂ. RIDICHE SĂLBATICĂ.

Intrare: ridichioară
ridichioară substantiv feminin
  • silabație: -chioa-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ridichioară
  • ridichioara
plural
  • ridichioare
  • ridichioarele
genitiv-dativ singular
  • ridichioare
  • ridichioarei
plural
  • ridichioare
  • ridichioarelor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ridichioară, ridichioaresubstantiv feminin

  • 1. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunze ovale, inegal crestate, și cu flori galbene (Sinapis arvensis). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ridichioara sau rapița-sălbatică crește prin ogoare, nesemănată. Se înmulțește din semințele ei cele negre, care nu degeră iarna în pămînt. ȘEZ. XV 41. DLRLC
etimologie:
  • Ridiche + sufix -ioară. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.