8 definitzii pentru rezonant
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
REZONÁNT A rezonantzi te adj. (Despre corpuri sau sisteme fizice) Capabil sa intre in rezonantza. Din fr. résonnant.
REZONÁNT A rezonantzi te adj. (Despre corpuri sau sisteme fizice) Capabil sa intre in rezonantza. Din fr. résonnant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
rezonant1 sm [At: GHETZIE R. M. / Pl: ~ntzi / E: fr raisonnant] (Inv) 1 Persoana care judeca. 2 Persoana care contrazice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
rezonant2 ~a a [At: DER IV 140 / V: (inv) reso~ / Pl: ~ntzi ~e / E: fr resonnant] 1 (D. un corp) Care oscileaza. 2 (D. un corp sau o incapere) Care are proprietatea de a amplifica shi prelungi sunetele pe baza fenomenului de rezonantza (1). 3 Care rasuna.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
REZONÁNT A adj. Care se afla in stare de rezonantza. ♦ Care rasuna rasunator. V. sonor. [< fr. résonnant].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
REZONÁNT A adj. 1. (fiz.) susceptibil de a intra in rezonantza. 2. rasunator sonor. (< fr. résonnant)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
REZONÁNT ~ta (~tzi ~te) 1) Care tzine de rezonantza; propriu rezonantzei. Cavitate ~ta. 2) (despre sunete) Care rasuna; rasunator. 3) (despre sisteme fizice) Care are proprietatea de a intra in rezonantza. Circuit ~. /<fr. résonnant
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
rezonánt adj. m. pl. rezonántzi; f. rezonánta pl. rezonánte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
rezonánt adj. m. pl. rezonántzi; f. sg. rezonánta pl. rezonánte
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
rezonant, rezonantaadjectiv
- 1. (Despre corpuri sau sisteme fizice) Capabil sa intre in rezonantza. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Care rasuna. DNsinonime: rasunator
-
etimologie:
- résonnant DEX '09 DEX '98 DN
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.