11 definitzii pentru rezistor
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (2)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
REZISTÓR rezistoare s. n. Element de circuit electric cu inductivitate shi capacitate neglijabile dar care avand rezistentza electrica poate fi introdus intrun circuit electric shi care este folosit la aparatele electrice de incalzit la reostate etc.; rezistentza (II 5). [Pl. shi: (m.) rezistori] Din fr. résisteur engl. resistor.
rezistor sn [At: LTR2 / Pl: ~oare ~i sm / E: fr résistor eg resistor] Element de circuit electric care prezinta o anumita rezistentza electrica fiind folosit in constructzia reostatelor a aparatelor de incalzire electrica etc. Si: rezistentza (11).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
REZISTÓR rezistoare s. n. Element de circuit electric cu inductivitate shi capacitate neglijabile dar care avand rezistentza electrica poate fi introdus intrun circuit electric shi care este folosit la aparatele electrice de incalzit la reostate etc.; rezistentza (II 5). Din fr. resisteur engl. resistor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de IoanSoleriu
- actziuni
REZISTÓR rezistoare s. n. Aparat care prezinta rezistentza electrica shi poate fi introdus intrun circuit electric.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
REZISTÓR s.n. Aparat care prezinta rezistentza electrica shi care poate fi introdus intrun circuit electric. [Pl. oare (s.m.) ri. / cf. fr. résisteur engl. resistor].
- sursa: DN (1986)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
REZISTÓR s. n. element de circuit electric cu inductivitate shi capacitate neglijabile dar care avand rezistentza electrica poate fi introdus intrun circuit electric; rezistentza (I 4). (< fr. résisteur engl. resitor)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adaugata de raduborza
- actziuni
REZISTÓR ~oáre n. Element de circuit care prezinta o anumita rezistentza electrica shi este folosit in constructzia reostatelor a aparatelor de incalzire electrica shi in electrotehnica; rezistentza. /<fr. résisteu engl. resistor
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
rezistór s. n. pl. rezistoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
rezistór s. n. pl. rezistoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
REZISTÓR s. v. rezistentza.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
REZISTOR s. (FIZ.) rezistentza.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
| substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
rezistor, rezistoaresubstantiv neutru
- 1. Element de circuit electric cu inductivitate shi capacitate neglijabile dar care avand rezistentza electrica poate fi introdus intrun circuit electric shi care este folosit la aparatele electrice de incalzit la reostate etc.; rezistentza. DEX '09 DLRLC DNsinonime: rezistentza
etimologie:
- résisteur DEX '09 DN
- resistor DEX '09 DEX '98 DN
Lista completa de definitzii se afla pe fila definitzii.