REZIDÉNT A rezidentzi te s. m. shi f. adj. 1. S. m. shi f. Reprezentant diplomatic inferior in grad unui ministru plenipotentziar sau unui ambasador. 2. Adj. s. m. shi f. (Cetatzean) stabilit in alta tzara decat cea de origine. Din fr. résident lat. residens ntis germ. Resident.

rezident ~a [At: N. COSTIN LET² II 92 / V: ~zed~ razad~ / Pl: ~ntzi ~e / E: lat residens ger Resident fr résident] 1 sm (Is) Ministru ~ Reprezentant diplomatic inferior in grad unui ministru plenipotentziar sau unui ambasador. 2 a (D. cetatzenii unui stat stabilitzi in alt stat) Care ishi au domiciliul in... 34 smf a (SHis medic ~) (Medic) care efectueaza un stagiu de specializare superioara intrun anumit domeniu medical.

REZIDÉNT A rezidentzi te s. m. adj. 1. s. m. Reprezentant diplomatic inferior in grad unui ministru plenipotentziar sau unui ambasador. 2. Adj. (Despre cetatzenii unui stat stabilitzi in alt stat) Care ishi are domiciliul in... care locuieshte in... Din fr. résident lat. residens ntis germ. Resident.

REZIDÉNT rezidentzi s. m. Reprezentant diplomatic inferior in grad unui ministru plenipotentziar sau unui ambasador.

REZIDÉNT s.m. 1. Reprezentant diplomatic inferior in grad unui ministru plenipotentziar. ♦ Reprezentant al guvernului central intro tzara coloniala sau sub protectorat. 2. Persoana stabilita temporar in alt loc decat tzara al carei cetatzean este. [< fr. résident it. residente].

REZIDÉNT A I. s. m. 1. reprezentant diplomatic inferior k rang ministrului plenipotentziar sau ambasadorului. ◊ (in trecut) reprezentant al guvernului central intro tzara coloniala sau sub protectorat. 2. persoana stabilita temporar in alt loc decat tzara al carei cetatzean este. II. adj. (despre cetatzeni stabilitzi in alt stat) care locuieshte in... III. s. m. f. absolvent medicinist care ishi perfectzioneaza practica in spital. (< fr. résident lat. residens germ. Resident)

rezidént a s. m. f. (inv. medical) Absolvent medicinist care ishi perfectzioneaza practica in spital ◊ „La incheierea fiecarei etape rezidentul va sustzine un examen.” R.l. 5 X 95 p. 5. ◊ „Cunoshtintzele necesare studentului in medicina shi rezidentului in obstetrica shi ginecologie.” R.l. 1 V 96 p. 5 (din fr. résident; DEX DN3 alte sensuri)

REZIDÉNT¹ ~ta (~tzi ~te) shi substantival (despre cetatzeni ai unui stat) Care locuieshte intrun stat strain. /<fr. résident lat. residens ~ntis germ. Resident

REZIDÉNT² ~tzi m. Reprezentant diplomatic inferior in grad ministrului plenipotentziar sau ambasadorului. /<fr. résident lat. residens ~ntis germ. Resident

rezident a care rezida. ║ m. cel trimis de un guvern pe langa altul cu un grad inferior celui de ambasador.

*rezidént a adj. (lat. résidens éntis. V. prezident). Care rezida. S. m. Trimes al unuĭ guvern pe linga alt guvern shi de un grad inferior ambasadoruluĭ: rezidentu general al Franciiĭ era ministru de externe al beĭuluĭ Tunisuluĭ. Titlu unor functzionarĭ colonialĭ aĭ Franciiĭ. De la 1939. Guvernator al unuĭ tzinut (un fel de subministru cu titlu de excelentza). SHi la N. Cost. Let. 2 92.

!rezidént adj. m. s. m. pl. rezidéntzi; adj. f. s. f. rezidénta pl. rezidénte

rezidént s. m. adj. m. pl. rezidéntzi; f. sg. rezidénta pl. rezidénte