13 definiții pentru revelator (s.n.)
din care- explicative (9)
- morfologice (2)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REVELATÓR, -OÁRE, revelatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care dezvăluie, descoperă sau duce la descoperirea unui adevăr ascuns, a unui secret. 2. S. n. Soluție folosită în tehnica fotografierii pentru developare. [Var.: revelatóriu, -ie adj.] – Din fr. révélateur.
revelator, ~oare [At: ȘĂINEANU / V: (rar) ~iu / Pl: ~i, ~oare / E: fr révélateur, lat revelatorius, -a, -um] 1 a Care dezvăluie, descoperă sau duce la descoperirea unui adevăr ascuns, a unei taine. 2 a Semnificativ. 3 sn Soluție folosită în practică fotografică pentru developare Si: developator (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REVELATÓR, -OÁRE, revelatori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care dezvăluie, descoperă sau duce la descoperirea unui adevăr ascuns, a unei taine. 2. S. n. Substanță complexă folosită în tehnica fotografierii pentru developare. [Var.: revelatóriu, -ie adj.] – Din fr. révélateur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REVELATÓR1, revelatori, s. m. (În fotografie) Developator.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REVELATÓR, -OÁRE adj. Care revelează. // s.n. Soluție cu care se tratează clișeul fotografic pentru a face să apară imaginea; developator. [Var. revelatoriu, -ie adj. / cf. fr. révélateur, cf. lat. revelator – care dezvăluie].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REVELATÓR, -OÁRE I. adj. care revelează. II. s. n. developator. (< fr. révélateur, lat. revelator)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
REVELATÓR2 ~oáre n. Soluție chimică folosită pentru developarea fotografică; developator. /<fr. révélateur, lat. revelatorius, ~a, ~um
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
revelator a. care revelează: indiciu revelator. ║ m. cel ce face o revelațiune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*revelatór, -oáre adj. (lat. revelator). Care revelează: urmă revelatoare. Subst. Persoană care revelează. Lichid revelator (saŭ ca subst. numaĭ revelator, pl. oare), lichid în care se cufundă o imagine fotografică ca să înceapă a apărea formele.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
revelatór2 s. n., pl. revelatoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
revelatór s. n., pl. revelatoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REVELATÓR adj., s. 1. adj. semnificativ, (înv.) spunător. (Un fapt ~.) 2. s. (FIZ.) developant, developator. (~ pentru materiale fotografice impresionate.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REVELATOR adj., s. 1. adj. semnificativ, (înv.) spunător. (Un fapt ~.) 2. s. (FIZ.) developant, developator. (~ pentru materialele fotografice impresionate.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
revelator, revelatoaresubstantiv neutru
- 1. Soluție folosită în tehnica fotografierii pentru developare. DEX '09 DLRLC DNsinonime: developant developator
etimologie:
- révélateur DEX '09 DEX '98 DN