REPRESIÚNE, represiuni, s. f. Reprimare, înăbușire a unei acțiuni de revoltă, de opoziție colectivă; (la pl.) acțiuni drastice întreprinse în acest scop. ♦ Măsură de constrângere împotriva infractorilor, care constă în arestarea, trimiterea în judecată și condamnarea lor la pedepsele prevăzute de legea penală. [Pr.: -si-u-] – Din fr. répression.

represiune sf [At: MAIORESCU, D. I, 174 / Pl: ~ni / E: fr répression] 1 Reprimare a unei acțiuni de opoziție, de revoltă Si: represalii (1). 2 Măsură de constrângere și de pedepsire a celui care comite o infracțiune Si: represalii (1).

REPRESIÚNE, represiuni, s. f. Reprimarea prin violență a unei acțiuni de opoziție, de revoltă; (la pl.) acțiuni drastice întreprinse în acest scop. ♦ Măsură de constrângere juridică cu caracter penal împotriva infractorilor, care constă în arestarea, trimiterea în judecată și condamnarea lor la pedepsele prevăzute de lege. [Pr.: -si-u-] – Din fr. répression.

REPRESIÚNE, represiuni, s. f. Reprimare prin violență a unei acțiuni de opoziție, de revoltă; (la pl.) acțiuni drastice (arestări, schingiuiri, execuții în masă) întreprinse în acest scop. V. represalii. Apărau pe țărani și protestau vehement ca nu cumva să se recurgă la represiuni sîngeroase. REBREANU, R. II 22. Guvernul superior al Transilvaniei nu cutează a întreprinde contra romînilor revoltați nici o represiune prin forță. ODOBESCU, S. III 535.

REPRESIÚNE s.f. Reprimare, înăbușire violentă a unei operații, a unei revolte; (la pl.) măsuri drastice luate pentru înăbușirea unei revolte, a unei opoziții. [Pron. -si-u-. / cf. fr. répression, it. repressione].

REPRESIÚNE s. f. 1. reprimare, înăbușire violentă a unei operațiuni, revolte, greve etc. 2. măsură de constrângere și de pedepsire a celui care săvârșește o infracțiune. (< fr. répression, lat. repressio)

REPRESIÚNE represiúni f. 1) Înăbușire prin violență a unei acțiuni de opoziție, de revoltă, a unei demonstrații. 2) Măsură de constrângere și de pedepsire a unei persoane care comite o infracțiune. [Sil. -si-u-] /<fr. répression

represiune f. acțiunea de a reprima: represiunea unui delict.

*represiúne f. lat. repressio, -ónis. V. presiune). Acțiunea de a reprima: represiunea delictelor depinde de tribunalele corecționale. – La 1907, cînd s’a răsculat țărănimea instigată, Petru Carp a zis: „Maĭ întîĭ represiune, apoĭ vom aviza!” Și așa a și fost!

represiúne (re-pre-si-u-) s. f., g.-d. art. represiúnii; pl. represiúni

represiúne s. f. (sil. -pre-) presiune

represiune (i-u)

represiune, -ni.

REPRESIÚNE s. v. reprimare.