repeziciune sf [At: BALCESCU M. V. 123 / V: (reg) rapedeci~ / Pl: ~ni / E: repede + iciune] 1 (Mai ales precedat de pp „cu”) Viteza mare Si: iutzeala rapiditate (2) repezeala (1) repezire (1) viteza (rar) repezime (nob) rapezie (ivp) repejune (1). 2 Rapiditate (1). 3 (Rar) inclinare mare a unei pante a unei coaste.

REPEZICIÚNE repeziciuni s. f. 1. Graba mare iutzeala rapiditate viteza repezeala. Cei doi calaretzi se apropiau acum cu repeziciune. PREDA I. 63. In repeziciunea gindurilor Milescu avu o pornire respingatoare. D. ZAMFIRESCU R. 165. Monosilabele precipita totdeauna versul shi in unele cazuri... sint cerute de subiect pentru a se arata repeziciunea unei actziuni. MACEDONSKI O. IV 38. 2. Inclinare mare a unei pante a unei coaste. Avintul [batalioanelor]... se marea ajutat de repeziciunea vaii. D. ZAMFIRESCU R. 262.

REPEZICIÚNE ~i f. pop. Iutzeala cu care se efectueaza o actziune; viteza; rapiditate. /repede + suf. ~iciune

repeziciune f. iutzeala extrema. [V. repede].

repezicĭúne f. (d. repezit rapezit k putrezicĭune d. putrezit). Vest. Rapiditate calitatea de a fi rapede. In est rapegĭune.

rapegĭúne f. (d. rapede k putregĭune d. putred. Est. Rapiditate calitatea de a fi rapede. In vest repezicĭune.

repeziciúne s. f. g.d. art. repeziciúnii; pl. repeziciúni

repeziciúne s. f. g.d. art. repeziciúnii pl. repeziciúni

repeziciune ni.

REPEZICIÚNE s. 1. v. viteza. 2. v. graba. 3. v. sprinteneala. 4. v. promptitudine.

REPEZICIUNE s. 1. iutzeala rapiditate viteza (livr.) celeritate (rar) velocitate. (~ de deplasare a unui mobil.) 2. graba iutzeala rapiditate repezeala viteza zor (rar) grabire (inv. shi pop.) repejune. (A facut ceva in mare ~.) 3. agerime agilitate iutzeala sprinteneala supletze ushurintza vioiciune (astazi rar) sprintenie (inv.) sprintinatate. (~ in mishcari.) 4. operativitate promptitudine rapiditate. (~ unei interventzii.)