repetare sf [At: POLIZU / V: ~tire ~etzire / Pl: ~tari / E: repeta] 1 Reluare a acelorashi vorbe idei actziuni etc. Si: repetitzie (inv) repetuire (ivr) repetiruire. 2 Citire sau spunere a unui text a unei lectzii etc. pentru a le retzine sau pentru a le intzelege mai bine Si: recapitulare (5). 3 Reluarea de catre un student sau un elev a cursurilor anului de studii (in care a ramas repetent). 4 Repetitzie (4).

REPETÁRE repetari s. f. Actziunea de a repeta shi rezultatul ei; repetitzie. Cocoloshirea greshelilor are de cele mai multe ori k rezultat repetarea lor. ♦ Citire sau recitire de mai multe ori a unui text pentru al fixa in memorie sau pentru ai intzelege bine contzinutul. Repetarea adinceshte sistematizeaza generalizeaza cunoshtintzele capatate anterior. L. ROM. 1953 nr. 2 98. Varianta: repetzíre s. f.

REPETÁRE s.f. Actziunea de a (se) repeta shi rezultatul ei; repetitzie. [< repeta].

repetzire sf vz repetare

REPETZÍRE s. f. v. repetare.

repetzire f. repetitziune.

repetáre s. f. g.d. art. repetắrii; pl. repetắri

repetáre s. f. g.d. art. repetarii pl. repetari

REPETÁRE s. 1. v. repetitzie. 2. v. recapitulare. 3. (livr.) reiterare reiteratzie. (~ unei actziuni.) 4. v. reeditare. 5. v. reinnoire.

REPETARE s. 1. repetitzie (inv.) poftorire. (Citeshte fara ~.) 2. recapitulare repetitzie revedere (inv.) procitanie. (~ materiei.) 3. (livr.) reiterare reiteratzie. (~ unei actziuni.) 4. reeditare. (~ unei performantze.) 5. reinnoire. (~ unei propuneri.)

REPETARE. Subst. Repetare repetuire (inv.) repetitzie reluare iteratzie; reduplicare reduplicatzie; reproducere reproductzie. Frecventza ciclicitate periodicitate. Repetabilitate iterativitate. Revenire reintoarcere recurentza recidiva. Multiplicare multiplicatzie (rar) dublare triplare. Tautologie; pleonasm; tautofonie; tautograma. Imitare imitatzie; copiere copiat. Refren leitmotiv; aliteratzie; duplicat dublet copie dublura. Serie ciclu. Re (recapitulare; reincepere; reeditare; reexaminare; reintrare; revedere; reintilnire; retiparire etc.). Adj. Repetat repetuit (inv.) bis repetativ reduplicativ iterativ frecventativ (rar); frecvent des periodic ciclic izocron. Intermitent sacadat. Tautologic; pleonastic. Re (recrudescent; reduplicativ; reeligibil; regenerativ; reintegrabil; reiterativ etc.). Repetabil. Vb. A repeta a repetui (inv.) a reitera (livr.) a face din nou a incepe din nou a relua a reproduce a multiplica a reduplica a dubla; a imita a copia; a recapitula a parcurge din nou a rememora ashi aminti. A bisa. Adv. Adesea des deseori in repetate rinduri de repetate ori (in mod) frecvent; a doua oara bis; din nou iar iarashi; inca o data; periodic. V. actziune imitatzie memorie mishcare permanentza timp.

repetzíre repetzíri s.f. (inv.) repetitzie.