8 definiții pentru reparat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
REPARÁT1 s. n. Faptul de a repara; reparare. – V. repara.
REPARÁT1 s. n. Faptul de a repara; reparare. – V. repara.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
reparat1 sn [At: CARAGIALE, O. VII, 117 / V: (reg) răpăr~, reper~ / Pl: ? / E: repara] 1-4 (Rar) Reparare (1-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
REPARÁT s. n. Acțiunea de a repara; reparare. S-a terminat reparatul tractoarelor. MIHALE, O. 15.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
REPARÁT s.n. Reparare. [< repara].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reparát s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
reparát s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
REPARÁT s. 1. v. depanare. 2. v. reparație.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
REPARAT s. 1. (TEHN.) depanare, depanație, reparare, reparație, (pop.) dregere. (~ unui televizor.) 2. refacere, reparare, reparație, (pop.) dregere, dres, (înv. și reg.) meremet, meremetiseală, meremetisire, (reg.) răpăluit, (prin Munt.) prefai, (înv.) meremetisit. (~ casei.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
reparatsubstantiv neutru
-
- S-a terminat reparatul tractoarelor. MIHALE, O. 15. DLRLC
-
etimologie:
- repara DEX '09 DEX '98 DN