REGRESIÚNE regresiuni s. f. 1. (De obicei determinat prin „a marii” sau „marina”) Proces de retragere a apelor marii de pe unele suprafetze continentale provocat de ridicarea uscatului prin mishcarile lente ale blocurilor continentale sau de scaderea nivelului general oceanic. ♦ (Inv.) Regres. 2. (Lingv.) Reducerea extensiunii geografice a unui fenomen fonetic morfologic etc. [Pr.: siu] Din fr. régression.

regresiune sf [At: VIANU A. P. 283 / Pl: ~ni / E: fr régression] 1 Regres (3). 2 (De obicei determinat prin „a marii” sau „marina”) Proces de retragere a apelor marii de pe unele suprafetze continentale provocata de ridicarea uscatului. 3 (Ecp) Trecere de la stadii mai inalte de dezvoltare la stadii mai inapoiate. 4 (Lin) Reducere a extensiunii geografice a unui fenomen fonetic morfologic etc. 5 (Lin; is) Falsa ~ Modificare a unui cuvant in urma intzelegerii greshite a evolutziei sale fonetice.

REGRESIÚNE regresiuni s. f. 1. (De obicei determinat prin „a marii” sau „marina”) Proces de retragere a apelor marii de pe unele suprafetze continentale provocat de ridicarea uscatului prin mishcarile lente ale blocurilor continentale sau de scaderea nivelului general oceanic. ♦ (Inv.) Regres. ♦ (Ec. pol.) Trecere de la stadii mai inalte de dezvoltare la stadii mai inapoiate. 2. (Lingv.) Reducerea extensiunii geografice a unui fenomen fonetic morfologic etc. [Pr.: siu] Din fr. régression.

REGRESIÚNE regresiuni s. f. (Uneori determinat prin «a marii» sau «marina») Retragere a apelor marii de pe unele suprafetze continentale provocata de ridicarea uscatului prin mishcarile lente ale blocurilor continentale sau prin scaderea nivelului general oceanic. ♦ (Invechit) Regres.

REGRESIÚNE s.f. 1. Retragere a apelor marine (oceanice) cauzata de ridicarea suprafetzei uscatului sau de scaderea nivelului general oceanic. 2. Micshorarea extensiunii geografice a unui fenomen fonetic morfologic etc. 3. Mishcare a unui corp ceresc in sens opus celui in care se mishca Soarele. 4. Distrugerea progresiva a memoriei. 5. (Biol.) Revenirea unei specii sau chiar a unui organ la specia shi la tipul anatomic anterior. 6. Repetarea detaliata a fiecaruia dintre cei doi termeni ai unei enumerari; epanoda. [Pron. siu var. regresie s.f. / cf. fr. régression lat. regressio].

REGRESIÚNE s. f. 1. retragere a apelor oceanului planetar in anumite zone cauzata de ridicarea suprafetzelor uscatului de mishcari tectonice lente etc. 2. micshorare a extensiunii geografice a unui fenomen (lingvistic morfologic etc.). 3. mishcare a unui corp ceresc in sens opus celui in care se mishca Soarele. 4. distrugere progresiva a memoriei. ◊ proces prin care se revine la un nivel anterior de dezvoltare a unui comportament a unui proces psihic. 5. (biol.) revenire a unei specii sau a unui organ la un stadiu mai putzin evoluat. 6. repetare detaliata a fiecaruia dintre cei doi termeni ai unei enumerari; epanoda. 7. (stat.) determinare a marimii aproximative a unui fenomen prin marimea unui alt fenomen. 8. (ec.) trecere de la stadii mai inalte de dezvoltare la stadii mai inapoiate. (< fr. régression lat. regressio)

REGRESIÚNE ~i f. 1) Proces de retragere a apelor marii sau ale oceanului de pe o portziune a uscatului cauzata de mishcarile scoartzei terestre. 2) Reducere a raspandirii geografice a unui fenomen de limba. 3) Mishcare a unui corp ceresc in sens opus celui in care se mishca Soarele. 4) inv. Intoarcere de la o forma superioara de dezvoltare la una inferioara; regres. [Sil. siu] /<fr. régression

regresie regresii s. f. (in statistica) analiza a gradului de corelare dintre o variabila (variabila dependenta) shi una sau mai multe alte variabile (variabilele independente) formulate de obicei intro ecuatzie cu coeficientzi parametrici in scopul estimarii valorilor viitoare ale variabilei dependente. Din fr. régression engl. regression.

REGRÉSIE s.f. v. regresiune.

regresiúne (regresiu) s. f. g.d. art. regresiúnii; pl. regresiúni

regresiúne s. f. (sil. gresiu) g.d. art. regresiúnii; pl. regresiúni

regresiune (iu)

REGRESIÚNE s. (MED.) subinvolutzie.

regresiune (engl.= regression) fenomenul de retragere a liniei de tzarm spre mare avand drept consecintza creshterea supr. uscatului sau a celei ocupata de mediile de tranzitzie (lagune delte). Secventele litologice formate in timpul unei r. au caracter de „coarsening up” (CUS). Cauzele r. pot fi de natura tectonica (ex.: mishcari de ridicare a scoartzei terestre in ariile de plat.) sau climatica (perioade glaciare care determina imobilizarea unor mari volume de apa in ghetzari. V. shi transgresiune.

REGRESIÚNE s. f. (cf. fr. régression lat. regressio): reducere a extensiunii geografice a unui fenomen lingvistic (fonetic morfologic sintactic etc.). ◊ fálsa ~: v. hipercorectitúdine.

regresiune (lat. regressio „intoarcere” „revenire”) figura care consta in reluarea la sfarshitul enuntzului a cuvintelor initziale in ordine inversa (R): „Je vous salue Marie Reine de charité vous qui dans les cachots éclairez l’opprimé vous qui dans les eaux glauques souries aux noyés. Reine de charité Marie je vous salue.” (M. p. 344) • Dupa cum se vede r. este o conversie distantzata: abc... cba. • Morier (ib.) mai atribuie termenului shi acceptziunea de figura care ar consta In „a relua la sfarshitul frazei cuvintele care se gasesc la inceput explicandule unul cate unul”. Nu da exemplu dar definitzia este cu oarecare aproximatzie a figurii numita epanoda care no inregistreaza. Despre aceasta r. ne spune k „este deo aplicatzie mai prozaica” utila de preferintza in barou shi in stilul didactic. Cand r. este in adevar un sinonim al epanodei reprezinta o figura tipic retorica shi folosita cu talent poate avea efecte stralucite.