6 definiții pentru regenerație

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

regenerație sf [At: AR (1829), 2061/2 / P: ~ți-e / V: ~iune, reghe~ / Pl: ~ii / E: fr régénération, ger Regeneration] (Înv) 1 Înnoire. 2 Regenerare a unor organe sau țesuturi. 3 (Pex) Refacere după o distrugere totală sau parțială. 4 (Fig) Renaștere.

REGENERÁȚIE s.f. Regenerare. [Gen. -iei. / < fr. régénération].

*regenerațiúne f. (lat. regeneratio, -ónis. V. generațiune). Acțiunea de a saŭ de a se regenera. – Și -áție, dar ob. -áre.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

regeneráție s. f., art. regeneráția, g.-d. art. regeneráției; pl. regeneráții

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REGENERÁȚIE s. v. refacere, regenerare, regenerescență.

regenerație s. v. REFACERE. REGENERARE. REGENERESCENȚĂ.

Intrare: regenerație
regenerație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regenerație
  • regenerația
plural
  • regenerații
  • regenerațiile
genitiv-dativ singular
  • regenerații
  • regenerației
plural
  • regenerații
  • regenerațiilor
vocativ singular
plural