refugiat ~a [At: CR (1846) 22¹/53 / P: ~giat / Pl: ~atzi ~e / E: refugia] 12 smf a (Persoana) care sa retras spre a se adaposti shi spre a gasi sprijin sau ocrotire in fatza unei primejdii. 34 smf a (Persoana) care sa pus la adapost de o urmarire. 5 smf (Is) ~ politic Persoana care cere azil politic.

REFUGIÁT A refugiatzi te adj. Care a fugit sau sa retras (undeva sau la cineva) spre a se adaposti sau pentru a cere ocrotire in fatza unei primejdii. In gara Piteshti ashtepta un alai intreg de proprietari shi arendashi refugiatzi. REBREANU R. II 221. ◊ (Substantivat) Refugiat politic = persoana care cauta azil in alta tzara din cauza k este prigonita in tzara sa pentru apartenentza sau activitatea sa politica. Poetul chinez a locuit la Moscova k refugiat politic mai bine de zece ani. STANCU U.R.S.S. 110. Pronuntzat: giat.

REFUGIÁT A adj. s.m. shi f. (Cel) care se refugiaza. [Pron. giat. / < refugia].

REFUGIÁT A adj. s. m. f. (cel) care se refugiaza. (< refugia)

REFUGIÁT ~ta (~tzi ~te) shi substantival (despre persoane) v. A SE REFUGIA. ◊ ~ politic persoana care a cerut azil politic intro tzara straina. [Sil. giat] /v. a se refugia

refugiat a. shi m. 1. care a cautat un refugiu intr’o tzara straina: refugiatzi politici; 2. se zice in special de protestantzii alungatzi din Frantza in 1685 prin revocarea edictului din Nantes.

*refugiát a adj. shi s. (fr. réfugié). Pribeag fugar care a fugit din tzara luĭ k sa scape de persecutziune saŭ de condamnare: un refugiat politic. M. pl. Nume dat protestantzilor francejĭ care s’aŭ expatriat dupa revocarea edictuluĭ de la Nantes (1685). V. venetic.

refugiát (giat) adj. m. s. m. pl. refugiátzi; adj. f. s. f. refugiáta pl. refugiáte

refugiát adj. m. s. m. (sil. giat) pl. refugiátzi; f. sg. refugiáta pl. refugiáte

REFUGIÁT s. fugar pribeag (inv.) bajenar. (Nishte ~tzi din calea navalitorilor.)

REFUGIAT s. fugar pribeag (inv.) bajenar. (Nishte ~ din calea navalitorilor.)

REFUGIÁT A (< refugia) adj. s. m. shi f. Persoana care a fost nevoita sashi paraseasca patria din diferite motive. Spre sfarshitul sec. 19 cand frontierele natzionale au devenit fixe shi inchise iar numarul de refugiatzi a crescut a fost necesara ajutorarea lor prin actziuni speciale. In 1921 F. Nansen a creat pashaportul Societatzii Natziunilor („pashaportul Nansen”) care sa le permita r. sa se deplaseze liber dincolo de granitze. In acea vreme statutul de r. era acordat numai celor care au fost silitzi sashi paraseasca patria impotriva vointzei lor shi ishi cautau azil in alta tzara. In 1938 definitzia a fost largita incluzand shi teama de persecutzii din cauza originii etnice religiei natzionalitatzii apartenentzei la un anumit grup sau opiniilor politice. Ulterior aparand shi alte criterii in categoria r. au fost shi cei nevoitzi sashi paraseasca caminul in propria tzara (cum sa intamplat cu numeroase familii de romani care au parasit Transilvania de NV ocupata vremelnic de unguri dupa Dictatul de la Viena). Statutul de r. inceteaza cand emigrantul se stabileshte in alta parte sau se intoarce acasa. In prezent cei mai multzi r. (peste 5 mil.) sunt in Africa dar conflictele din fosta Iugoslavie shi din alte locuri din Europa de dupa Razboiul rece au dus shi ele la creshterea numarului de r. ◊ R. politic = persoana care cere azil politic in alta tzara. In 1950 a fost creat Inaltul Comisariat al Natziunilor Unite in cadrul O.N.U. cu obiectivul de a realiza protectzia refugiatzilor politici iar in 1951 O.N.U. a definit clar statutul de r. intro conventzie semnata de membrii ei. Potrivit acesteia r. din cauze politice nu pot fi repatriatzi cu fortza.

INALTUL COMISARIAT AL NATZIUNILOR UNITE PENTRU REFUGIATZI. organism creat la Geneva in 1950 cu scopul de a asigura protectzia internatzionala a refugiatzilor care prin definitzie nu beneficiaza de protectzia tzarii de origine. Premiul Nobel pentru pace (1954 shi 1981).