opțiuni
  • info

12 definiții pentru reexamina

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REEXAMINÁ, reexaminez, vb. I. Tranz. A examina din nou pe cineva (când primul examen n-a fost concludent sau a fost negativ). ♦ A cerceta, a studia, a lua din nou în discuție o lucrare, o problemă etc. [Pr.: re-e-gza-] – Pref. re- + examina.

reexamina vt [At: I. BOTEZ, B. I, 101 / Pzi: ~nez / E: re1- + examina] 1 A examina din nou pe cineva (când primul examen n-a fost concludent). 2 A lua din nou în discuție o lucrare, o problemă etc.

REEXAMINÁ, reexaminez, vb. I. Tranz. A examina din nou pe cineva (când primul examen n-a fost concludent sau a fost negativ). ♦ A cerceta, a studia, a lua din nou în discuție o lucrare, o problemă etc. [Pr.: re-e-gza-] – Re1- + examina.

REEXAMINÁ, reexaminez, vb. I. Tranz. A examina din nou un candidat (cînd primul examen n-a fost concludent). Elevul trebuie reexaminat. ♦ A cerceta, a lua din nou sub observație. A reexamina valorile literare anterioare.

REEXAMINÁ vb. I. tr. A examina din nou. ♦ A cerceta, a studia, a lua din nou în discuție (o problemă etc.). [Cf. fr. réexaminer].

REEXAMINÁ vb. tr. 1. a examina din nou pe cineva. 2. a cerceta, a studia, a lua din nou în discuție (o problemă). (< fr. réexaminer)

A REEXAMINÁ ~éz tranz. 1) (elevi, studenți etc.) A examina din nou. 2) (probleme, lucrări etc.) A cerceta din nou; a verifica încă o dată; a revedea; a revizui. [Sil. re-e-xa-] /re- + a examina

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reexaminá (a ~) [x pron. gz] vb., ind. prez. 3 reexamineáză

reexaminá vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. reexaminéz, 3 sg. și pl. reexamineáză

reexamina (pr. gz)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REEXAMINÁ vb. a reasculta. (A ~ un candidat, un student.)

REEXAMINA vb. a reasculta. (A ~ un candidat, un student.)

Intrare: reexamina
  • pronunție: reegzamina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reexamina
  • reexaminare
  • reexaminat
  • reexaminatu‑
  • reexaminând
  • reexaminându‑
 singular plural
  • reexaminează
  • reexaminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reexaminez
 (să)
  • reexaminez
  • reexaminam
  • reexaminai
  • reexaminasem
a II-a (tu)
  • reexaminezi
 (să)
  • reexaminezi
  • reexaminai
  • reexaminași
  • reexaminaseși
a III-a (el, ea)
  • reexaminează
 (să)
  • reexamineze
  • reexamina
  • reexamină
  • reexaminase
plural I (noi)
  • reexaminăm
 (să)
  • reexaminăm
  • reexaminam
  • reexaminarăm
  • reexaminaserăm
  • reexaminasem
a II-a (voi)
  • reexaminați
 (să)
  • reexaminați
  • reexaminați
  • reexaminarăți
  • reexaminaserăți
  • reexaminaseți
a III-a (ei, ele)
  • reexaminează
 (să)
  • reexamineze
  • reexaminau
  • reexaminară
  • reexaminaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reexamina, reexaminezverb

  • 1. A examina din nou pe cineva (când primul examen n-a fost concludent sau a fost negativ). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: reasculta
    • format_quote Elevul trebuie reexaminat. DLRLC
    • 1.1. A cerceta, a studia, a lua din nou în discuție o lucrare, o problemă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      sinonime: revedea revizui
      • format_quote A reexamina valorile literare anterioare. DLRLC
etimologie:
  • Prefix re- + examina. DEX '09 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.