opțiuni
  • info

8 definiții pentru reeduca

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REEDUCÁ, reedúc, vb. I. Tranz. A îndrepta educația (greșită) a cuiva; a da cuiva o nouă educație. ♦ A deprinde un infirm să se folosească din nou de acea parte a corpului sau de acea facultate psihică ce a suferit un traumatism sau un accident. ♦ A deprinde un infirm cu o nouă meserie (adecvată situației sale). – Din fr. rééduquer.

REEDUCÁ, reedúc, vb. I. Tranz. A îndrepta educația (greșită) a cuiva; a da cuiva o nouă educație. ♦ A deprinde un infirm să se folosească din nou de acea parte a corpului sau de acea facultate psihică ce a suferit un traumatism sau un accident. ♦ A deprinde un infirm cu o nouă meserie (adecvată situației sale). – Din fr. rééduquer.

reeduca vt [At: CĂLINESCU, S. 701 / Pzi: reeduc / E: re1- + educa cf fr réeduquer] 1 A reface educația greșită a cuiva. 2 A da cuiva o nouă educație. 3 A deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă. 4 A deprinde un organ să funcționeze din nou. 5 A deprinde un infirm cu o nouă meserie, adecvată situației sale.

REEDUCÁ, reedúc, vb. I. Tranz. (Cu privire la o persoană, o generație etc.) A reface educația (greșită) a cuiva; a da cuiva educație într-un spirit nou. ♦ A deprinde pe un infirm cu o meserie nouă (pe care o poate face).

REEDUCÁ vb. I. tr. 1. A reface educația greșită (morală și politică) a cuiva. 2. (Med.) A deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă. ♦ A deprinde un organ să lucreze din nou. [P.i. reedúc. / cf. fr. rééduquer].

REEDUCÁ vb. tr. 1. a reface educația (greșită) a cuiva. 2. (med.) a deprinde un infirm să lucreze numai cu partea corpului rămasă sănătoasă; a deprinde un organ să lucreze din nou. (< fr. rééduquer)

A REEDUCÁ reedúc tranz. (persoane) A educa din nou; a supune unei noi educații. [Sil. -re-e-] /re- + a educa

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reeducá (a ~) vb., ind. prez. 3 reedúcă

reeducá vb., ind. prez. 1 sg. reedúc, 3 sg. și pl. reedúcă

Intrare: reeduca
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reeduca
  • reeducare
  • reeducat
  • reeducatu‑
  • reeducând
  • reeducându‑
 singular plural
  • reeducă
  • reeducați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reeduc
 (să)
  • reeduc
  • reeducam
  • reeducai
  • reeducasem
a II-a (tu)
  • reeduci
 (să)
  • reeduci
  • reeducai
  • reeducași
  • reeducaseși
a III-a (el, ea)
  • reeducă
 (să)
  • reeduce
  • reeduca
  • reeducă
  • reeducase
plural I (noi)
  • reeducăm
 (să)
  • reeducăm
  • reeducam
  • reeducarăm
  • reeducaserăm
  • reeducasem
a II-a (voi)
  • reeducați
 (să)
  • reeducați
  • reeducați
  • reeducarăți
  • reeducaserăți
  • reeducaseți
a III-a (ei, ele)
  • reeducă
 (să)
  • reeduce
  • reeducau
  • reeducară
  • reeducaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reeduca, reeducverb

  • 1. A îndrepta educația (greșită) a cuiva; a da cuiva o nouă educație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. A deprinde un infirm să se folosească din nou de acea parte a corpului sau de acea facultate psihică ce a suferit un traumatism sau un accident. DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.2. A deprinde un infirm cu o nouă meserie (adecvată situației sale). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.