6 definiții pentru reconvalescent (s.m.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
reconvalescent, ~ă smf [At: CR (1837), 3292/12 / Pl: ~nți, ~e / E: ger Rekonvaleszent] Convalescent (1).
RECONVALESCÉNT, -Ă s.m.f. Convalescent. [< germ. Rekonvaleszent].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reconvalescént s. m., pl. reconvalescénți
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
reconvalescéntă s. f., pl. reconvalescénte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RECONVALESCÉNT s., adj. v. convalescent.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
reconvalescent s., adj. v. CONVALESCENT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: reconvalescent (s.m.)
reconvalescent substantiv masculin
| substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)