15 definiții pentru recipisă

din care

Explicative DEX

RECIPÍSĂ, recipise, s. f. Dovadă sau adeverință oficială (detașată dintr-un carnet special) prin care se confirmă primirea unor acte, telegrame, colete, bani etc., destinate a fi expediate. – După fr. récépissé, germ. Rezepisse.

RECIPÍSĂ, recipise, s. f. Dovadă sau adeverință oficială (detașată dintr-un carnet special) prin care se confirmă primirea unor acte, telegrame, colete, bani etc., destinate a fi expediate. – După fr. récépissé, germ. Rezepisse.

recipi sf [At: RÂND. JUD. 367/6 / V: (îrg) rățipiș (Pl: rățipisuri) sn, ~is (Pl: ~suri) sn, reți~, (înv) ~cep~, ~suri snp, respiscă, rețepise, (reg) răcipist sn, răcipistie, rățăp~, râsâpisie, râsâpiș sn, ~sie, ~stă, rețepis sn, rețepiș, rețipișă, ric~, ricipisie, risipiție, rițipis (Pl: rițipise, rițipisuri) sn, rițip~, rițipiș (Pl: rițipișuri) sn / Pl: ~se / E: ger Rezepisse, fr récépisse cf rs расписка] 1 Dovadă sau adeverință oficială (detașată dintr-un carnet special) prin care se confirmă primirea unor acte, telegrame, colete, bani etc. destinate spre a fi expediate). 2 (Reg) Rețetă (1).

RECIPÍSĂ, recipise, s. f. Dovadă sau adeverință oficială (detașată de obicei dintr-un carnet special), prin care se confirmă primirea pentru expediere a unei sume de bani, a unor acte, telegrame, colete etc. Puse întăi numere de ordine pe cotoarele unei pagini întregi din condica de recipise. C. PETRESCU, Î. II 148. Acel efect l-am dus și l-am înmînat pe vapor lui N. Golescu, pentru care mi-a dat o recipisă. GHICA, A. 202.

RECIPÍSĂ s.f. Adeverință, dovadă oficială, autentică care confirmă primirea unor acte, a unor telegrame etc. [< fr. récépissé, cf. lat. recepisse – a fi primit].

RECIPÍSĂ s. f. înscris oficial, autentic, care confirmă primirea unor acte, telegrame etc. (după fr. récépissé, germ. Rezepisse)

RECIPÍSĂ ~e f. Dovada care atestă recepționarea sau restituirea a ceva (bani, bunuri materiale etc.); chitanță. [G.-D. recipisei] /<fr. récépissé, germ. Rezepisse

*recipísă, V. recepisă.

recepisă f. adeverință de primire a unei scrisori, telegrame, etc.

*recepísă f., pl. e (fr. récépissé, d. lat. recepisse, perfectu infinitivuluĭ d. recipere, a primi. V. încep, recepțiune). Adeverință, chitanță (la scrisorĭ, telegrame, pachete poștale). – Pop. reci-.

Ortografice DOOM

recipísă s. f., g.-d. art. recipísei; pl. recipíse

recipísă s. f., g.-d. art. recipísei; pl. recipíse

Relaționale

RECIPÍSĂ s. v. chitanță.

RECIPI s. chitanță, (înv. și reg.) zdelcă, (Înv.) răvaș, siguranță, sinet, tahvil, teșcherea, (rusism înv.) rospiscă. (A dat banii și a primit o ~.)

Intrare: recipisă
recipisă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • recipi
  • recipisa
plural
  • recipise
  • recipisele
genitiv-dativ singular
  • recipise
  • recipisei
plural
  • recipise
  • recipiselor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

recipi, recipisesubstantiv feminin

  • 1. Dovadă sau adeverință oficială (detașată dintr-un carnet special) prin care se confirmă primirea unor acte, telegrame, colete, bani etc., destinate a fi expediate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: chitanță
    • format_quote Puse întăi numere de ordine pe cotoarele unei pagini întregi din condica de recipise. C. PETRESCU, Î. II 148. DLRLC
    • format_quote Acel efect l-am dus și l-am înmînat pe vapor lui N. Golescu, pentru care mi-a dat o recipisă. GHICA, A. 202. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.