REANIMÁRE reanimari s. f. Actziunea de a reanima shi rezultatul ei. ♦ Ansamblul masurilor de urgentza folosite in vederea restabilirii functziilor vitale ale organismului (circulatzia respiratzia etc.) [Pr.: rea] V. reanima.

reanimare sf [At: CONTEMP. 1961 nr. 784 7/76 / P: rea~ / V: (inv) ran~ / Pl: ~mari / E: reanima] 1 Revenire la viatza. 2 (Med; spc) Procedeu terapeutic folosit in vederea restabilirii functziunilor vitale ale organismului (respiratzia shi circulatzia) cand acestea au incetat. 3 (Med; spc) Operatzia prin care un bolnav este readus la viatza prin folosirea unor procedee speciale. 4 (Med; spc; shis sectzie de ~) Sectzie a unui spital specializata in realizarea reanimarii (3).

REANIMÁRE reanimari s. f. Actziunea de a reanima shi rezultatul ei. ♦ Procedeu terapeutic folosit in vederea restabilirii functziunilor vitale ale organismului (circulatzia respiratzia etc.) [Pr.: rea] V. reanima.

REANIMÁRE reanimari s. f. Actziunea de a reanima shi rezultatul ei.

REANIMÁRE s.f. Actziunea de a reanima shi rezultatul ei; (spec.) actziunea de a readuce la viatza un bolnav cu ajutorul unor mijloace speciale; resuscitare. [< reanima].

REANIMÁRE s. f. actziunea de a reanima; ansamblu de masuri terapeutice pentru restabilirea functziilor vitale ale organismului. (< reanima)

REANIMÁRE ~ari f. 1) v. REANIMA. 2) med. Procedeu de restabilire a functziilor vitale ale organismului (respiratzia shi circu latzia) cand acestea au incetat. 3) Sectzie intrun spital sau intro clinica in care se aplica acest procedeu. [Sil. rea] /v. a reanima

anestezíereanimáre s. f. (med.) Specialitate medicala de granitza in care se practica anestezierea shi reanimarea pacientzilor ◊ „TZinanduse seama de complexitatea shi dificultatea unor specialitatzi medicale chirurgie cardiaca neurochirurgie chirurgie urologica chirurgie oftalmologica chirurgie toracopulmonara cofochirurgie shi anesteziereanimare respectivul personal va beneficia de retributzii tarifare majorate.” I.B. 18 IV 74 p. 4. ◊ „Sectzia de anesteziereanimare de la Spitalul Fundeni.” R.l. 4 V 79 p. 5 (din anestezie + reanimare)

reanimáreterapíe (intensíva) s. f. (med.) Procedeu terapeutic folosit in vederea restabilirii functziilor vitale ale organismului ◊ „Poate aceste dezechilibre trebuie corectate astfel k analizele sa ajunga cel putzin aproape de normal. Aceasta este o reanimareterapie intensiva preoperatorie.” R.l. 12 XII 80 p. 2 (din reanimare + terapie intensiva; DEX)

reanimáre (rea) s. f. g.d. art. reanimắrii; pl. reanimắri

reanimáre s. f. (sil. rea) g.d. art. reanimarii; pl. reanimari

REANIMÁRE s. 1. (MED.) reinsufletzire. (~ unui muribund.) 2. v. terapie intensiva. 3. v. reinsufletzire.

REANIMARE s. 1. reinsufletzire. (~ unui muribund.) 2. reinsufletzire reinviorare. (~ atmosferei.)