opțiuni
  • info

11 definiții pentru reaminti

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REAMINTÍ, reamintesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) aminti din nou, a rechema în minte. [Pr.: re-a-] – Pref. re- + aminti.

reaminti [At: BOLINTINEANU, O. 419 / P: re-a~ / Pzi: ~tesc / E: re1- + aminti] 1-2 vtr A(-și) aminti (1-2) din nou. 3 vt A rechema ceva în minte Si: a rememora. 4 vt A menționa din nou.

REAMINTÍ, reamintesc, vb. IV. Tranz. și refl. A(-și) aminti din nou, a rechema în minte. [Pr.: re-a-] – Re1- + aminti.

REAMINTÍ, reamintesc, vb. IV. Refl. (Cu pronumele în dativ) A-și aminti din nou, a rechema în minte. Și-a reamintit de îndatoririle sale. ♦ Tranz. A face pe cineva să-și aducă din nou aminte de ceva. Fetele acestea îi reaminteau mult pe surorile lui. BASSARABESCU, V. 17. ◊ Absol. Numai Titu să aibă grijă să-i reamintească, dacă cumva ar uita. REBREANU, R. I 42. – Pronunțat: re-a-.

A REAMINTÍ ~ésc tranz. A aminti din nou; a rechema în minte; a rememora. [Sil. re-a-] /re- + aminti

reamintì v. a(-și) aduce iar aminte.

*reamintésc (ea 2 sil.) v. tr. (re- și amintesc). Amintesc ĭar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

reamintí (a ~) (re-a-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. reamintésc, imperf. 3 sg. reaminteá; conj. prez. 3 să reaminteáscă

reamintí vb. (sil. re-a-) aminti

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

REAMINTÍ vb. 1. (înv.) a poftori. (Te rog să-mi ~ mâine ce trebuie să fac.) 2. a(-și) reîmprospăta, a(-și) rememora. (Să ne ~ cele învățate.) 3. v. evoca.

REAMINTI vb. 1. (înv.) a poftori. (Te rog să-mi ~ mîine ce trebuie să fac.) 2. a rememora. (Să ~ cele știute.) 3. a chema, a evoca, a rechema, a redeștepta. (I-a ~ ceva în memorie.)

Intrare: reaminti
  • silabație: re-a- info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • reaminti
  • reamintire
  • reamintit
  • reamintitu‑
  • reamintind
  • reamintindu‑
 singular plural
  • reamintește
  • reamintiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • reamintesc
 (să)
  • reamintesc
  • reaminteam
  • reamintii
  • reamintisem
a II-a (tu)
  • reamintești
 (să)
  • reamintești
  • reaminteai
  • reamintiși
  • reamintiseși
a III-a (el, ea)
  • reamintește
 (să)
  • reamintească
  • reamintea
  • reaminti
  • reamintise
plural I (noi)
  • reamintim
 (să)
  • reamintim
  • reaminteam
  • reamintirăm
  • reamintiserăm
  • reamintisem
a II-a (voi)
  • reamintiți
 (să)
  • reamintiți
  • reaminteați
  • reamintirăți
  • reamintiserăți
  • reamintiseți
a III-a (ei, ele)
  • reamintesc
 (să)
  • reamintească
  • reaminteau
  • reamintiră
  • reamintiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

reaminti, reamintescverb

  • 1. A(-și) aminti din nou, a rechema în minte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: rememora
    • format_quote Și-a reamintit de îndatoririle sale. DLRLC
    • format_quote Fetele acestea îi reaminteau mult pe surorile lui. BASSARABESCU, V. 17. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Numai Titu să aibă grijă să-i reamintească, dacă cumva ar uita. REBREANU, R. I 42. DLRLC
etimologie:
  • Prefix re- + aminti. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.