RAZBÓI² razboaie s. n. 1. Mashina de lucru folosita pentru confectzionarea tzesaturilor din fibre textile. 2. Unealta casnica de tzesut; argea stative. Din bg. sb. razboj.

razboi² sn [At: POLIZU / S shi: rasb~ resb~ / Pl: ~oaie / E: bg развой srb razboj] 1 Mashina de lucru cu ajutorul careia se confectzioneaza tzesaturi din fibre textile. 2 Unealta casnica pentru tzesut Si: (reg) stative. 3 (Reg; shis ~ de cusut) Gherghef (1). 4 (Pan) Carul² (25) joagarului. 5 Jugul joagarului. 6 Stalpii acoperishului. 7 Parte a morii de vant care tzine coshul Si: cal (22). 8 (Reg) Parte a pivei nedefinita mai indeaproape. 9 (Mun) Schelet de grinzi care sustzine shi intareshte acoperishul unei cladiri. 10 (Reg) Totalitatea bucatzilor de lemn prinse de capriori cu scopul de ai tzine mai bine incheiatzi. 11 (Reg) Bucata de lemn in forma de triunghi care se ashaza intre acoperish shi capriori pentru a ridica streashina casei shi a feri peretzii de ploaie. 12 (Reg) Ghizdul fantanii. 13 (Reg) Cadru (la fereastra la icoana etc.). 14 (Olt) Chenar de lemn care se agatza tutunul uscat. 15 (Reg) Ochi de fereastra. 16 (Reg) Suport de lemn al tocilei. 17 (Reg; shis ~ rotaresc) Dispozitiv folosit de rotari la inspitzatul shi la obadatul rotzii. 18 Scaun de spitze.

RAZBÓI² razboaie s. n. 1. Mashina de lucru folosita pentru confectzionarea tzesaturilor din fibre textile. 2. Unealta casnica de tzesut; argea stative. Din bg. scr. razboj.

RAZBÓI² razboaie s. n. Unealta casnica de tzesut (pinza stofa etc.); (regional) stative; (in industrie) mashina de tzesut. Razboi tzaranesc. Razboi mecanic. ▭ SHi zilnic productzia merge in creshtere: Sentrec tzesatorii cu degete meshtere SHi cinta razboaielen valuri. DESHLIU G. 47. SHi cum tzeseam nici nam shtiut Cum am sarit shi mam zbatut Sa ies de la razboi. COSHBUC P. I 93. [Apele piraului] alergind cu pripa da curmezishul vaii... k suveica pe itzele razboiului. ODOBESCU S. I 164.

RAZBÓI² ~oáie n. 1) Instalatzie casnica alcatuita din doua suluri itze shi vatale folosita la confectzionarea tzesaturilor. A tzese ceva la ~. 2) Mashina de tzesut folosita in industrie. 3) pop. Covor mare de perete bogat ornamentat. /<sb. razboj

2) razbóĭ n. pl. oaĭe (bg. razboĭ = stan mashina de tzesut; sirb. razboj. V. razboĭ 1). Mashina de tzesut (in nord státiva). O parte a joagaruluĭ shi a moriĭ de vint. Puntea ferastrauluĭ.

rasboiu n. 1. unealta de lemn cu care se tzese panza; 2. carul joagarului calul sau calusheii morii de vant; 3. puntea ferestraului. [Vorba identica cu cea precedenta (serb. RAZBOI); stativele reproduc sgomotul unei batalii (cf. fr. métier battant stative)].

razbói¹ s. n. pl. razboáie

razboi (subst.)

razboiu (lupta; unealta de tzesut) boaie.

RAZBÓI s. 1. (pop.) stative (pl.) (reg.) argea teara. (A tzese ceva la ~.) 2. cal calushel. (~ la moara de vant.)

RAZBÓI s. v. batalie car chinga gherghef incaierare infruntare jug lupta punte.

RAZBOI s. (TEHN.) 1. (pop.) stative (pl.) (reg.) argea teara. (A tzese ceva la ~.) 2. cal calushel. ( ~ la moara de vint.)

razboi s. v. BATALIE. CAR. CHINGA. GHERGHEF. INCAIERARE. INFRUNTARE. JUG. LUPTA. PUNTE.

razbói razboaie s.n. 1. Unealta casnica de tzesut. 2. Rama care se intind pieile pentru a fi curatzate pe dos (Stoica Pop 1984; Lapush). Din bg. srb. razboj „mashina de tzesut” (Scriban DEX MDA).

razbói razboaie s.n. 1. Unealta casnica de tzesut. 2. Rama care se intind pieile pentru a fi curatzate pe dos (Stoica Pop 1984; Lapush). Din srb. razboj.

RAZBÓI² (< bg. scr.) s. n. R. de tzesut mashina de lucru folosita la fabricarea tzesaturilor din fibre textile. Elementele constitutive ale r. de tz. sunt: sulurile pentru infashurarea urzelii shi a tzesaturii; dispozitivul de separare shi de dirijare a firelor de urzeala (fuscei rame cu lamele etc.); itzele actzionate prin pedale (la razboiul manual) sau prin dispozitive cu came; dispozitive Jacquard ori ratiere (la razboiul mecanizat); suveicile shi dispozitivul de aruncare a lor; vatalele; mashinile shi dispozitivele de actzionare. R. de tz. reprezinta una dintre cele mai importante inventzii ale omului. Primele r. de tz. manuale au aparut in milen. 6 i. Hr. In Antic. sau folosit r. de tz. verticale la care tzesaturile se faceau prin impletirea manuala a firelor de urzeala cu firul de batatura infashurat pe o vergea ascutzita. R. de tz. orizontale cu itze actzionate prin pedale pentru formarea rostului sau raspandit in timpul Ev. med. Primele incercari de mecanizare a r. de tz. (ex. r. de tz. ale lui M. de Gennes 1678; J. de Vaucanson 1745 etc.) dateaza din perioada productziei manufacturiere in apusul Europei cand au fost inventate unele mecanisme de aruncare a suveicii. Aparitzia in timpul revolutziei industriale din Anglia a mashinii de filat (de tors) a dat un impuls pentru mecanizarea tzesutului. In 1785 E. Cartwright a obtzinut patentul shi a construit primul r. de tz. mecanizat la care suveica itzele shi vatala erau actzionate mecanic. Cea mai importanta inventzie apartzine lui J.M. Jacquard care in 1801 a realizat mecanismul de comanda automata individuala a itzelor ceea ce a permis obtzinerea unor tzesaturi cu desene complicate shi variat colorate. Mai tarziu sau adus perfectzionari care au permis marirea vitezei de lucru oprirea automata crearea de r. de tz. specializate etc. Mai importanta a a fost realizarea in 18891894 de catre J.H. Northrop a mecanismului de inlocuire automata a tzevilor cu firul de batatura din suveica. Aceasta impreuna cu mecanismul de oprire automata a r. de tz. in caz de defectziune shi cu mecanismul de intindere constanta a urzelii a permis marirea numarului de r. de tz. supravegheate de un singur lucrator pana la c. 100. In prezent in afara de r. de tz. clasice cu suveica care se prelucreaza peste 98% din totalul tzesaturilor de pe piatza mondiala se folosesc shi r. de tz. la care firul de batatura este introdus cu ajutorul altor agentzi k: vana de aer sau de apa baghete (tije) mici proiectile etc. cum sunt de ex. r. de tz. Neumann Leontiev Maxbo Murata Topor etc.