7 definitzii pentru rarit (adj.)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RARÍT2 A raritzi te adj. Mai putzin compact cu elementele componente mai distantzate intre ele. V. rari.
RARÍT2 A raritzi te adj. Mai putzin compact cu elementele componente mai distantzate intre ele. V. rari.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
rarit2 ~a a [At: DRLU / Pl: ~itzi ~e / E: rari] 12 (Ioc indesit; d. colectivitatzi multzimi corpuri compuse din unitatzi identice) Devenit mai rar (12). 3 (D. gaze) Cu densitate micshorata Si: rarefiat. 4 (Reg; d. lichide) Diluat (1). 5 (Ioc indesit; d. un shir de obiecte de acelashi fel) Devenit mai rar (4). 6 (Ioc grabit) Rar (13).
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RARÍT2 A raritzi te adj. Facut sau devenit mai rar mai distantzat mai putzin compact decit de obicei. La inceput ascultam cu respiratzia rarita. CAMIL PETRESCU U. N. 171. Iar prin lumina cea rarita Din valuri reci din umbre moi Saparo zina linishtita Cu ochii mari cu umeri goi. EMINESCU O. I 228.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RARÍT adj. 1. v. spatziat. 2. destramat (rar) dezlanat. (Un pulover de lana ~.) 3. rar rarefiat (rar) rarificat. (Aerul ~ al piscurilor.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RARÍT adj. v. diluat indoit slab subtziat subtzire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
rarit adj. v. DILUAT. INDOIT. SLAB. SUBTZIAT. SUBTZIRE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
RARIT adj. 1. departat distantzat spatziat. (Un text cu litere ~.) 2. destramat (rar) dezlinat. (Un pulover de lina ~.) 3. rar rarefiat (rar) rarificat. (Aerul ~ al piscurilor.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
rarit, raritaadjectiv
- 1. Mai putzin compact cu elementele componente mai distantzate intre ele. DEX '09 DLRLC
- La inceput ascultam cu respiratzia rarita. CAMIL PETRESCU U. N. 171. DLRLC
- Iar prin lumina cea rarita Din valuri reci din umbre moi Saparo zina linishtita Cu ochii mari cu umeri goi. EMINESCU O. I 228. DLRLC
-
etimologie:
- rari DEX '09 DEX '98