12 definitzii pentru rari
din care- explicative (7)
- morfologice (2)
- relatzionale (3)
Dictzionare explicative
Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.
RARÍ raresc vb. IV. 1. Refl. (Despre obiecte de acelashi fel) A fi a se afla a deveni (mai) rar fatza de celalalt (in timp sau in spatziu). ♦ (Despre oameni) A deveni mai putzini la numar. 2. Refl. shi tranz. A fi a deveni sau a face sa fie sa devina mai putzin des sau mai putzin compact. 3. Tranz. A incetini ritmul unor actziuni. ◊ Expr. A (o) mai rari cu ceva = a face a da a oferi ceva la intervale mai mari decat de obicei a incetini ritmul unei activitatzi a o lasa mai domol. A (o) mai rari de (pe) undeva (sau cu cineva) = a se duce undeva sau la cineva (tot) mai rar. Din rar.
RARÍ raresc vb. IV. 1. Refl. (Despre obiecte de acelashi fel) A fi a se afla a deveni (mai) rar fatza de celalalt (in timp sau in spatziu). ♦ (Despre oameni) A deveni mai putzini la numar. 2. Refl. shi tranz. A fi a deveni sau a face sa fie sa devina mai putzin des sau mai putzin compact. 3. Tranz. A incetini ritmul unor actziuni. ◊ Expr. A (o) mai rari cu ceva = a face a da a oferi ceva la intervale mai mari decat de obicei a incetini ritmul unei activitatzi a o lasa mai domol. A (o) mai rari de (pe) undeva (sau cu cineva) = a se duce undeva sau la cineva (tot) mai rar. Din rar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adaugata de claudia
- actziuni
rari [At: ANON. CAR. / S shi: (inv) reri / Pzi: ~resc / E: rar] 12 vtr (Ioc a indesi; d. obiecte de acelashi fel sau d. colectivitatzi multzimi corpuri compuse din unitatzi identice) A fi sau a deveni (mai) rar (1). 34 vtr (Ioc a indesi; d. obiecte de acelashi fel sau d. colectivitatzi multzimi corpuri compuse din unitatzi identice) A fi sau a deveni (mai) putzin numeros. 56 vtr (Ioc a indesi; d. obiecte de acelashi fel sau d. colectivitatzi multzimi corpuri compuse din unitatzi identice) A fi sau a deveni (mai) putzin compact cu densitate (mai) mica. 7 vr (Rar) A se reduce la mai putzin Si: a se micshora a scadea. 8 vt (Ioc a indesi) A face k intrun shir obiectele de acelashi fel sa fie mai rare (4) (indepartandule unele de altele sau eliminand unele din ele) Si: (reg) a rarici. 9 vt (Reg; d. plante) A copili (2). 10 vt (Ioc a grabi) A incetini ritmul unor actziuni. 11 vr A se succeda la intervale de timp departate. 12 vt (Ie) A (o) mai ~ cu ceva A impune un lucru la intervale mai mari (sau in cantitate mai mica) decat de obicei. 13 vt (Iae) A o lasa mai domol. 14 vt (Ie) A o (mai) (sau cam) ~ de (pe) undeva A se duce undeva din ce in ce mai rar. 15 vt (Iae) A pleca de undeva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adaugata de blaurb.
- actziuni
RARÍ raresc vb. IV. 1. Refl. (Despre obiecte de acelashi fel) A fi a se afla a deveni (mai) rar (in timp sau in spatziu). Casele se rarira incetara. DUMITRIU N. 13. Gloantzele shau rarit acum shi mai mult. CAMIL PETRESCU U. N. 270. Frunzan codru sau rarit Satele sau inmultzit Poterele sau pornit. ALECSANDRI P. P. 258. ♦ (Despre un intreg) A avea elementele componente (prea) distantzate intre ele a fi (sau a deveni) mai putzin compact. Padurea prinse a se rari. SADOVEANU O. I 62. Iarna vine vara trece SHi padurea sa rarit. ALECSANDRI O. 67. ◊ (Impersonal) Intro zi umblind prin padure vazura k deo parte li se rareshte k shi cind ar fi aproape deo margine. RETEGANUL P. I 45. ♦ (Despre oameni) A deveni mai putzin numeros; (despre colective) a cuprinde mai putzini oameni. 2. Tranz. A face k un shir de obiecte sa fie mai putzin dese (indepartindule unele de altele sau eliminind pe unele dintre ele); a face k un intreg sa fie mai putzin compact (indepartind intre ele partzile componente sau eliminind pe unele dintre ele). Ziua scade noaptea creshte SHi frunzishul mil rareshte. EMINESCU O. I 214. Din crachitze (= cracutze) mia rarit. SHEZ. VII 22. ◊ Refl. pas. Daca popushoii se gasesc lasatzi prea deshi... acum se mai raresc. PAMFILE A. R. 76. 3. Tranz. A incetini ritmul unor actziuni a lasa intre ele o distantza mai mare decit cea obishnuita. Din a opta zi baiatul incepu sa rareasca scrisul. SHi chiar pina atunci le dase prea putzine deslushiri: gazda buna birt bun; era multzumit. BASSARABESCU V. 21. ◊ Expr. A (o) mai rari cu ceva = a da a oferi a impune un lucru la intervale mai lungi (sau in cantitate mai mica) decit de obicei; a o lasa mai domol. Mariata! Cu paharul indeseshte Dar cu birul mai rareshte. NEGRUZZI S. I 186. A o (mai) rari de (pe) undeva = a se duce undeva din ce in ce mai rar. De prin clasa a shasea... o rarise de pe la shcoala. D. ZAMFIRESCU la TDRG. Cind era de facut ceva treaba o cam raream de peacasa. CREANGA A. 70.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A RARÍ ~ésc tranz. A face sa se rareasca. ◊ A (o) mai ~ cu ceva a reduce periodicitatea sau intensitatea unei actziuni. A (o) mai ~ pe undeva (sau pe la cineva) a se duce mai rar pe undeva (sau pe la cineva). /Din rar
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
A SE RARÍ se ~éshte intranz. A deveni mai rar. Panza sa rarit. /Din rar
- sursa: NODEX (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
rarì v. 1. a (se) face rar; 2. a veni rar: o cam rariam de pe acasa CR.; 3. a merge rar; a o rari dela shcoala. [Lat. RARESCERE].
- sursa: SHaineanu, ed. VI (1929)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
rarésc v. tr. (d. rar saŭ lat. raresco raréscere; sp. ralecer). Fac rar: a rari o padure taind copaciĭ moartea rarea ceata noastra. A o rari a veni rar saŭ chear de loc: dupa cea facut pozna a rarito de pe la noĭ. V. refl. Paru i s’a rarit.
- sursa: Scriban (1939)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
Dictzionare morfologice
Indica formele flexionare ale cuvintelor (conjugari, declinari).
rarí (a ~) vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rarésc imperf. 3 sg. rareá; conj. prez. 3 sa rareásca
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adaugata de raduborza
- actziuni
rarí vb. ind. prez. 1 sg. shi 3 pl. rarésc imperf. 3 sg. rareá; conj. prez. 3 sg. shi pl. rareásca
- sursa: Ortografic (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
Dictzionare relatzionale
Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).
RARÍ vb. 1. v. spatzia. 2. a se destrama (prin Olt.) a se siti. (Panza sa ~.) 3. a se destrama (rar) a se dezlana. (O vesta de lana care sa ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
RARI vb. 1. a departa a distantza a indeparta a spatzia (inv.) a spatziona. (A ~ literele unui cuvint.) 2. a se destrama (prin Olt.) a se siti. (Pinza sa ~.) 3. a se destrama (rar) a se dezlina. (O vesta de lina care sa ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adaugata de LauraGellner
- actziuni
A rari ≠ a indesi
- sursa: Antonime (2002)
- adaugata de siveco
- actziuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numarul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult k perfect | |
singular | I (eu) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (sa)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (sa)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (sa)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (sa)
|
|
|
|
rari, rarescverb
- 1. (Despre obiecte de acelashi fel) A fi a se afla a deveni (mai) rar fatza de celalalt (in timp sau in spatziu). DEX '09 DEX '98 DLRLCantonime: indesi
- Casele se rarira incetara. DUMITRIU N. 13. DLRLC
- Gloantzele sau rarit acum shi mai mult. CAMIL PETRESCU U. N. 270. DLRLC
- Frunzan codru sau rarit Satele sau inmultzit Poterele sau pornit. ALECSANDRI P. P. 258. DLRLC
- 1.1. (Despre oameni) A deveni mai putzini la numar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
- 2. A fi a deveni sau a face sa fie sa devina mai putzin des sau mai putzin compact. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Padurea prinse a se rari. SADOVEANU O. I 62. DLRLC
- Iarna vine vara trece SHi padurea sa rarit. ALECSANDRI O. 67. DLRLC
- Intro zi umblind prin padure vazura k deo parte li se rareshte k shi cind ar fi aproape deo margine. RETEGANUL P. I 45. DLRLC
- Ziua scade noaptea creshte SHi frunzishul mil rareshte. EMINESCU O. I 214. DLRLC
- Din crachitze (= cracutze) mia rarit. SHEZ. VII 22. DLRLC
- Daca popushoii se gasesc lasatzi prea deshi... acum se mai raresc. PAMFILE A. R. 76. DLRLC
-
- 3. A incetini ritmul unor actziuni. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Din a opta zi baiatul incepu sa rareasca scrisul. SHi chiar pina atunci le dase prea putzine deslushiri: gazda buna birt bun; era multzumit. BASSARABESCU V. 21. DLRLC
- A (o) mai rari cu ceva = a face a da a oferi ceva la intervale mai mari decat de obicei a incetini ritmul unei activitatzi a o lasa mai domol. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Mariata! Cu paharul indeseshte Dar cu birul mai rareshte. NEGRUZZI S. I 186. DLRLC
-
- A (o) mai rari de (pe) undeva (sau cu cineva) = a se duce undeva sau la cineva (tot) mai rar. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- De prin clasa a shasea... o rarise de pe la shcoala. D. ZAMFIRESCU la TDRG. DLRLC
- Cind era de facut ceva treaba o cam raream de peacasa. CREANGA A. 70. DLRLC
-
-
etimologie:
- rar DEX '98 DEX '09