6 definitzii pentru rancai

Dictzionare explicative

Explica cele mai intalnite sensuri ale cuvintelor.

rancai [At: LB / V: ran~ ~ngai ~coi run~ / Pzi: 3 ~eshte / E: rancau] (Reg) 12 vir (D. boi tauri) A (se) boncalui. 3 vi (D. oameni) A plange. 4 vr (De oameni; if rancoi) A deveni nelinishtit. corectata

Dictzionare relatzionale

Indica relatzii intre cuvinte (sinonime, antonime).

RANCAÍ vb. v. boncai boncalui mugi rage zbiera.

rincai vb. v. BONCAI. BONCALUI. MUGI. RAGE. ZBIERA.

Dictzionare etimologice

Explica etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rincaí (aésc ít) vb. A mugi a boncalui. Var. rincalui. Sl. cf. sb. rakati „a mugi”. Der. de la rincau rincaci (Candrea) este improbabila. Var. a fost tratata expresiv cf. boncalui.

Dictzionare specializate

Explica intzelesuri specializate ale cuvintelor.

rancaí pers. 3 sg. rancaiéshte vb. IV (reg.) 1. a boncalui (taurul). 2. (despre oameni) a se agita.

Intrare: rancai
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • rancai
  • rancaire
  • rancait
  • rancaitu‑
  • rancaind
  • rancaindu‑
singular plural
numarul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult k perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • rancaieshte
(sa)
  • rancaiasca
  • rancaia
  • rancai
  • rancaise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • rancaiesc
(sa)
  • rancaiasca
  • rancaiau
  • rancaira
  • rancaisera
* forme elidate shi forme verbale lungi – (arata)